Despre dezinformare în mediul online
Bazat pe șapte principii-cheie, planul dezvoltat de UNESCO pentru combaterea răspândirii galopante a dezinformării online și a discursului instigator la ură are ca scop protejarea integrității proceselor democratice și a peisajului informațional global.
Corina Cristea, 17.05.2024, 13:15
Bazat pe șapte principii-cheie, planul dezvoltat de UNESCO pentru combaterea răspândirii galopante a dezinformării online și a discursului instigator la ură are ca scop protejarea integrității proceselor democratice și a peisajului informațional global. Planul este rezultatul unui proces de consultare fără precedent, care a încorporat peste 10 000 de contribuții din 134 de țări pe parcursul a 18 luni. “Este nevoie urgentă de reglementare, informațiile false și discursul de ură online, accelerate și amplificate de platformele de socializare, reprezintă ”riscuri majore pentru coeziunea socială, pace și stabilitate”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO.
Un sondaj comandat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și realizat de institutul de sondaje Ipsos în 16 țări în care au loc în acest an alegeri, inclusiv în Statele Unite, arată că 56% dintre utilizatorii de internet se bazează în primul rând pe rețelele de socializare pentru a afla știri, procent ce îl depășește pe cel privind televiziunea și site-urile media tradiționale. Această trecere la social media ca sursă dominantă de știri a stârnit îngrijorări din cauza nivelului mai scăzut de încredere în informațiile pe care le furnizează, în comparație cu mass-media tradiționale. Peste 85% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele dezinformării online, iar 87% dintre aceștia consideră că aceasta a provocat deja daune peisajului politic din țara lor.
Platformele de socializare au fost identificate ca fiind principalele terenuri de reproducere a informațiilor false în toate cele 16 țări analizate, 68% dintre respondenți indicându-le drept principalii vinovați. În contextul crizei geopolitice și de securitate actuale, dublată de alegerile din acest an, știrile false se răspândesc cu o viteză mai mare decât cele verificate, astfel încât oamenii sunt mult mai expuși dezinformării decât surselor credibile, a apreciat la Radio România și conferențiar universitar dr. Antonio Momoc, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Acesta a făcut o analiză a modului de comunicare în mediul online și a vorbit despre cum se adaptează mass-media noilor provocări.
Rețelele sociale sunt cele mai mari pericole în răspândirea știrilor false, atenționează Antonio Momoc: “Sunt foarte multe studii pe diverse rețele sociale – Twitter, Facebook, Instagram, TikTok – care arată că se răspândesc mai mult știrile false și cu mai mare viteză decât știrile verificate. E un lucru matematic, statistic verificat. Mult mai mulți oameni au șansa să citească știri false decât pe cele verificate, mult mai mulți oameni întâlnesc teorii ale conspirației. Dacă ne uităm pe TikTok găsim o teorie a conspirației la fiecare secundă, găsim câte o poveste care explică tot felul de lucruri și inventează lucruri despre istorie, despre tradiție, despre actualitate, în fiecare moment.
Nu mai vorbesc de deepfake ș.a.m.d. Ceea ce fac algoritmii este să livreze acele informații care ne captează atenția, care ne țin mai mult pe platformă și care generează astfel venituri – algoritmii își fac treaba, în momentul acela motoarele de căutare, inteligența artificială practic monetizează pentru Google, pentru Facebook. Ceea ce se răstălmăcește, ceea ce se răspândește, ceea ce se amplifică acolo, sunt în primul rând sentimentele noastre de frustrare și de ură, furia noastră și faptul că ne putem cumva răzbuna prin comentarii, prin reacții pe rețele sociale.”
Or, spune profesorul, asta face ca toate aceste informații, aceste teorii, toate aceste știri false nu doar să ne țină captivi acolo, ci să ne întărească lucrurile în care credem și să ne determine să votăm împotriva unui întreg sistem”. Este clar că jurnalismul clasic este afectat de platformele digitale, dar presa publică, radioul și televiziunea trebuie să se adapteze rapid noilor tendințe și să fie prezente în mediul digital cu informație corectă și de calitate, adaugă Antonio Momoc:
“Am făcut un studiu pe consumul de internet și consumul de televiziune înainte și după pandemie. Consumul de televiziune înainte, în timp și după pandemie a crescut. Noi plecam de la premisa că a crescut consumul de internet, dar de fapt consumul de internet nu mai avea unde să crească. Sigur că oamenii au consumat mult internet, în sensul că au făcut achiziții, era pandemie, stăteau blocați în casă, dar, din punct de vedere al consumului de informații, știrile le verificau tot din radio și din televiziune sau din presa scrisă, care era și online.
Deci, din punctul ăsta de vedere, iată, televiziunea și radioul sunt în continuare medii de încredere. Sunt medii unde oamenii știu foarte bine că se manifestă jurnaliștii profesioniști și dacă vor știri de calitate se duc acolo. Sigur că există din ce în ce mai mult jurnaliști profesioniști și pe platforme alternative, dar radioul, televiziunea fiind convergente și operând în zona online își atrag publicurile și comunică și cu publicurile din zona online. Internetul este doar un alt mediu unde se poate manifesta jurnalismul de calitate”.
Concluzia? Educația media care te învață de unde să-ți culegi informațiile și sursele știrilor, gândirea critică, dar și cultura generală sunt arme valoroase în lupta cu dezinformarea de pe platformele digitale. Iar în contextul expunerii tot mai mari la dezinformare în mediul online, presa tradițională poate fi un factor de echilibru.
