Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Declinul sportului românesc

Într-o ţară ca România, unde se investeşte prea puţin în educaţie, sănătate sau cercetare, adică în viitorul său, să vorbeşti despre resurse importante alocate sportului poate părea, după caz, o naivitate, o glumă sau o pretenţie exagerată.

Declinul sportului românesc
Declinul sportului românesc

, 12.07.2013, 10:20

Într-o ţară ca România, unde se investeşte prea puţin în educaţie, sănătate sau cercetare, adică în viitorul său, să vorbeşti despre resurse importante alocate sportului poate părea, după caz, o naivitate, o glumă sau o pretenţie exagerată. Asta deşi, în ultimele decenii, în România a prins contur o incontestabilă tradiţie a sportului de înaltă performanţă. E adevarat, multe dintre marile succese ale campionilor români în arenele lumii au fost repurtate în urmă cu 20, 30, chiar 40 de ani, când sportul se afla, încă, în epoca sa romantică, în care talentul putea fi suficient. Sportul, însă, a evoluat, asemenea altor domenii, iar talentul, oricât de mare ar fi el, neşflefuit sau doar parţial finisat, nu mai garantează excelenţa. Pentru că, în primul rând, au crescut enorm investiţiile asociate reuşitei sportive la nivel înalt – de la cheltuielile cu infrastructura şi cu sofisticatele metode de antrenament, până la recompensele financiare acordate sportivului şi staff-ului acestuia. Tocmai de aceea, în prezent, marile naţiuni sportive ale lumii sunt, înainte de toate, mari puteri economice, care îşi permit să rezerve sportului sume uriaşe.



La ultima Olimpiadă, competiţie care redă cel mai fidel forţa sportivă a unei naţiuni, în top 10, cu o singură excepţie – Ungaria – , şi-au făcut loc doar importanti actori economici mondiali. În schimb, tot la Londra, în 2012, Romania s-a clasat pe poziţia a 27-a, departe de pretenţiile sale obişnuite, dar aproape de anemicul său potenţial financiar actual. Şi iată cum, după aproape 30 de ani, câţi s-au scurs de la fabulosul loc doi pe naţiuni obţinut la JO din 1984, de la Los Angeles, România pare că se rezumă la a îmbrăţişa, din ce în ce mai tare, motto-ul olimpic: “Important este să participi, nu să câştigi!”. Nici perspectivele nu par grozave, în condiţiile în care fondurile care intră în conturile sportului românesc au scăzut simţitor, mai ales după impactul economiei autohtone cu criza globală. O realitate care nu a făcut decât să adâncească declinul sportului, idee susţinută şi de jurnalistul sportiv Răzvan Boldiş: “Aşa este! Criza a lovit în plin sportul românesc, care, să recunoaştem, nici înainte nu era o destinaţie favorită a fondurilor publice. Practic, banii puţini au devenit şi mai puţini. Cu bruma de fonduri pe care federaţiile le primesc acum, sportul românesc nu poate fi revigorat. În cel mai bun caz, poate supravieţui. Fără bani, nu poţi avea infrastructură, nu poţi motiva sportivii şi nici nu poţi păstra antrenorii cu experienţă, care, de ceva ani încoace, au început să plece din ţară. În ziua de azi, sportul de înaltă performanţă este o afacere scumpă. Din păcate, România nu şi-o mai poate permite”.



Totuşi, nu doar latura financiară a contribuit la regres. Scăderea aşa-numitei arii de selecţie şi lipsa promovării în media sunt, la rândul lor, cauze ale marelui pas înapoi. Răzvan Boldiş: “Datele finale ale recensământului făcut în 2011 arată că, în două decenii, populaţia stabilă a României a scăzut cu trei milioane, până la puţin peste 20 de milioane. Acest lucru se traduce, în plan sportiv, prin limitarea ariei de selecţie. Nu e un factor decisiv, dar are, totuşi, contribuţia sa la declinul sportului românesc. Dacă luam în calcul şi slaba promovare în media a celorlalte sporturi, inclusiv a celor olimpice, în comparaţie cu fotbalul, avem o altă cauză a declinului”.



Într-adevăr, performanţele remarcabile, puţine câte sunt, obţinute la celalalte sporturi nu reuşesc să ţină prima pagină a publicaţiilor de profil. Asta pentru că fotbalul, considerat, ce-i drept, un amplu fenomen social în România, nu poate fi urnit din poziţia sa privilegiată. Nu pentru că se remarcă prin notabile performanţe internaţionale, căci de acestea duce lipsă de mult timp, ci prin subiecte colaterale, ca aventurile în justiţie ale aşa-zişilor oameni de fotbal sau escapadele jucătorilor în viaţa privată.



Într-un asemenea mediu, mai degrabă ostil, în care mediocritatea este cea care se propagă, nu e de mirare că doar gimnastica – sport în care Romania a dat-o, între altele, pe unica Nadia Comăneci – şi scrima reuşesc să se menţină în elita mondială. Din păcate, atletismul, handbalul, boxul, canotajul, halterele sau luptele, care, în total, au adus României aproape 180 de medalii olimpice, nu au mai putut să ţină pasul cu naţiunile fruntaşe în aceste discipline. Mai mult, s-au cufundat, alături de alte sporturi, într-un anonimat din care pare ca sunt imposibil de extras. Deşi pare cenuşiu, viitorul poate aduce cu sine şi soluţii. Din nou, Răzvan Boldiş: “Nu e cazul să inventăm noi ceea ce alţii au descoperit de ceva timp. Parteneriatul public-privat, ca sursă de finanţare în sport, este o soluţie aplicată cu succes în alte ţări. Aceasta poate fi o excelentă soluţie pentru salvarea sporturilor de echipă, la care, practic, România nu mai există. O altă idee ar fi pomparea banilor disponibili doar în disciplinele la care avem şanse pentru medalii. Sigur, o asemenea soluţie ar condamna, poate definitiv, multe sporturi, însă ne-ar ajuta să păstrăm elitele. Totuşi, mai presus de toate, cred că trebuie gândită o strategie la nivel naţional care să includă organizarea mai multor competiţii. Să nu uităm, competiţia motivează, competiţia educă. Mai ales în cazul celor mici”.



Emblematic pentru lipsa emulaţiei productive în sportul românesc este ceea ce s-a întâmplat la recentele campionate naţionale de nataţie. Astfel, la probele dedicate seniorilor, aproape jumătate dintre concurenţi au fost juniori. Şi asta nu pentru că din spate vin super-talente.

Foto: jorono / pixabay.com
Viitorul începe azi vineri, 01 noiembrie 2024

Republica Moldova, mai aproape de UE

Cetățenii din Republica Moldova s-au pronunțat, pe 20 octombrie, în favoarea modificării Constituţiei țării pentru a sprijini aderarea...

Republica Moldova, mai aproape de UE
Luna europeană a securității cibernetice 2024: #ThinkB4UClick (sursa foto: Comisia Europeană /commission.europa.eu)
Viitorul începe azi vineri, 18 octombrie 2024

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere,...

Octombrie, luna europeană a securității cibernetice
(foto: jhenning / pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 11 octombrie 2024

În ce ritm îmbătrânim?

„Tinereţea se referă la optimism, la starea de bine şi la un scop pentru care să lupţi” – este crezul care a stat la baza activității...

În ce ritm îmbătrânim?
(foto: pixabay.com)
Viitorul începe azi vineri, 04 octombrie 2024

Pachet pentru reindustrializarea României

Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România a fost anunțat un plan major pentru reindustrializarea țării. Cu o valoare de 3 miliarde de...

Pachet pentru reindustrializarea României
Viitorul începe azi vineri, 20 septembrie 2024

Energie pentru viitor

În ultimii ani, Uniunea Europeană a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării sale cu energie, să...

Energie pentru viitor
Viitorul începe azi vineri, 13 septembrie 2024

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un...

Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic
Viitorul începe azi vineri, 21 iunie 2024

Legislativ nou la Bruxelles

Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar...

Legislativ nou la Bruxelles
Viitorul începe azi vineri, 14 iunie 2024

Noi avertismente privind situația climatică

Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi „pericol” pentru planeta noastră ca „meteoritul care a exterminat...

Noi avertismente privind situația climatică

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company