Decizii strategice în cadrul NATO

Reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, aliaţii nord-atlantici au decis ca NATO să aibă o forţă de intervenţie rapidă - formată din mii de militari capabili să intervină în câteva zile în orice zonă.

Corina Cristea, 12.09.2014, 10:19

Reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, aliaţii nord-atlantici au decis ca NATO să aibă o forţă de intervenţie rapidă – formată din mii de militari capabili să intervină în câteva zile în orice zonă – şi, de asemenea, să menţină o prezenţă continuă aeriană, terestră şi navală în ţările din flancul de est, cu mesajul clar că toate statele membre vor fi protejate.

În ceea ce o priveşte, România va găzdui pe teritoriul său o structură de comandament NATO, a anunţat preşedintele Traian Băsescu la finalul summit-ului, precizând că Bucureştiul are infrastructura necesară pentru un astfel de centru, de dimensiuni acceptabile: “În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută la summit de preşedintele Obama – crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu Flota României şi a Bulgariei. Angajamentul Statelor Unite este să menţină o forţă navală viabilă în Marea Neagră, care să facă tot timpul antrenamente, pregătiri, aplicaţii.”

Anterior summitului, România aprobase prezenţa, prin rotaţie, a unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul său. Este vorba despre avioane de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO, alături de avioane româneşti, acestea urmând să efectueze acţiuni de poliţie aeriană.

Traian Băsescu: “Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere al aeronavelor, care să asigure funcţionarea aeronavelor de luptă ale aliaţilor din NATO pentru asigurarea poliţiei aeriene în teritoriul sau în spaţiul de responsabilitate al României.”

Un mare câştig al summitului este că aliaţii au făcut un efort să recunoască şi să echilibreze percepţia ameninţărilor pe baza căreia ei acţionează împreună. Simona Soare, cercetător la Institutul de Studii Politice şi de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti, despre deciziile privind forţa de reacţie rapidă: S-a decis dislocarea acestui vârf de lance pe teritoriul statelor aliate de pe graniţa de est. Acest lucru este extrem de important pentru ţara noastră, pentru că ea va figura în această nouă configuraţie, această nouă postură strategică pe graniţa de est. Aliaţii au convenit consolidarea acestor graniţe în perspectiva ameninţărilor reprezentate de acţiunile Rusiei în Ucraina. Au recunoscut existenţa unui nou tip de conflict pe care îl numesc războiul hibrid, ameninţările de tip război hibrid cu care se confruntă în momentul de faţă Alianţa pe graniţa de est şi în această perspectivă au adoptat un set de măsuri – The Readiness Action Fund – de aşa natură încât să poată să fie pregătiţi să le contracareze la timp.”

România va acţiona ca motor regional pentru punerea în aplicare a deciziilor summit-ului în parteneriat cu SUA şi alţi aliaţi, pentru creşterea coordonării regionale între aliaţi, dar şi ca susţinător al partenerilor estici. Dacă securitatea României este mai puternică, securitatea regiunii va fi mai puternică”, consideră Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice. Oficialul român a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de liderii aliaţi, în special în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei SUA şi NATO în România, inclusiv prin materializarea structurii de comandament aliat şi a cooperării navale Aliate intensificate la Marea Neagră.

Cum au fost primite la Moscova deciziile luate la summit? Corespondentul Radio România în Federaţia Rusă, Alexandr Beleavschi, despre nemulţumirea exprimată de oficiali ruşi: NATO şi Statele Unite continuă politica de tensionare a relaţiilor cu Rusia, fapt demonstrat inclusiv de agenda summit-ului de la Newport, care vizează creşterea capacităţii de luptă a Alianţei, intensificarea pe termen lung a activităţilor militare, măsurile care vor asigura o prezenţă pe termen lung a trupelor NATO în Europa de Est, creşterea capacităţii forţelor de reacţie rapidă, prin înfiinţarea de noi baze în estul Europei, amplificarea – aceasta în mod concret – a prezenţei în ţările baltice, inclusiv în Estonia, şi precizarea planurilor militare ale Alianţei. Un alt factor este, de asemenea, dezvoltarea scutului global antirachetă al Statelor Unite şi NATO, care – după cum a precizat un oficial rus, este vorba de ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Grusko – pune în pericol stabilitatea strategică şi cea globală.”

Extinderea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord spre est constituie o încercare de a atrage Rusia într-o nouă cursă a înarmării, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, în timpul unei întrevederi cu studenţi ai Universităţii de la Tula. Rogozin a evocat, în context, o pildă vânătorească: cu cât mai aproape este bârlogul ursului, cu atât mai mari sunt riscurile de a da nas în nas cu ursul, ceea ce nu promite nimic bun pentru vânător.