Crize suprapuse la nivel global

Pandemia a fost unul dintre evenimentele declanșatoare ale incertitudinii și vulnerabilității economice la nivel global din ultimii ani, punând presiune pe finanțele publice și provocând redefinirea priorităților în materie de politici.

Corina Cristea, 09.06.2023, 16:21

Pandemia a fost unul
dintre evenimentele declanșatoare ale incertitudinii și vulnerabilității
economice la nivel global din ultimii ani, punând presiune pe finanțele publice
și provocând redefinirea priorităților în materie de politici. Situația a fost
agravată și mai mult de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, care,
pe lângă tragedia ucrainenilor, a generat noi probleme economice. Inflația a
atins cote înalte, lovind în economii care dădeau semne că își revin după
pandemie. Puterea de cumpărare a scăzut, angajații încearcă să-i determine prin
greve pe politicieni să le mărească veniturile, iar politicienii la rândul lor
caută soluții să aducă mai mulți bani la buget.

Invitată la Radio România,
jurnalista Lidia Moise, specializată pe probleme economice, a făcut o analiză a
situației actuale, marcată de crize suprapuse. În primul rând, mai avem încă efectele pandemiei. În
timpul pandemiei toate statele lumii s-au împrumutat pentru a rezista, pentru
a-și ajuta afacerile, pentru a-i ajuta pe oameni, care au fost forțați să
rămână acasă. Aceștia au fost niște bani pe care toate statele i-au
împrumutat și care au mărit deficitele bugetare. Pentru România aparent a fost
bine, într-un anume sens, pentru că a trecut mai ușor peste situația pe care o
avea deja de deficit excesiv. Efect al pandemiei a fost și menținerea ratelor
dobânzilor la un nivel foarte jos de către Băncile Centrale. După aceea, avem
inflație, evident, avem scumpiri foarte mari. Poate că ar fi trebuit să pun pe
locul doi războiul din Ucraina, de acolo ni se trag foarte multe probleme în
economii. Rusia a făcut un șantaj economic cu gazul, a închis robinetul, a dat
mai puțin, a scumpit și până la urmă a dat cui a vrut și la ce preț a vrut
acest gaz. În fine, nu i-a ieșit în totalitate acest joc pentru că americanii
s-au grăbit să suplimenteze cantitatea de gaze lichefiate pe care le trimit
europenilor, la fel și țările magrebiene care livrau în mod clasic către Italia
și către Franța combustibili, dar a creat o presiune foarte mare și o inflație
uriașă pe care o resimțim și noi acum și de care vom scăpa destul de greu.

O altă criză este cea a blocajelor căilor de transport
de mărfuri și de materii prime și de componente, mai spune analista, dar și criza climatică – o criză care
obligă statele și companiile să-și revizuiască atitudinea în ce privește
finanțarea,în investiții poluante
sau nepoluante.Și acum sunt niște
ezitări, remarcă Lidia Moise Ezitări
pe care le vedem chiar în condițiile acestei crize energetice. De pildă, se
pune problema dacă americanii, companiile americane să mai înceapă să
reinvestească în gazele de șist pentru că nu se știe pentru câtă vreme pot să
facă treaba asta, iar investițiile nu sunt foarte mici, sunt investiții
semnificative care până la urmă trebuie recuperate. Apoi, avem o criză pe care
am observat-o în SUA, criza bancară, pe care am observat-o incipient și în
Europa, în Elveția, problemele pe care le-a avut Deutsche Bank. Ultima criză
ne-a arătat că în pofida sentimentului pe care îl aveau politicienii, europenii
în principal, nu economiștii, ci politicienii, că ce se întâmplă în America
rămâne în America, e problema lor, mă refer la 2008 cu prăbușirea Lehman Brothers,
iată că până la urmă a fost o contaminare extrem de rapidă. Deci, suntem în
condițiile unor crize suprapuse, policrize, care apasă asupra tuturor
economiilor.

În ceea ce privește România, în pofida
contextului dificil, reușește totuși sa fie stabilă, beneficiind si de fonduri
considerabile venite prin PNRR, spune Lidia Moise România s-a
stabilizat, România nu este în criză în acest moment. Și ar fi foarte bine dacă
ar reuși să-și mențină acest echilibru. Gândiți-vă că sunt crize în jurul
nostru. O să vă dau exemplul Poloniei, care a trecut prin recesiune tehnică
anul trecut și a reușit să afișeze la finalul anului o creștere foarte mică. O
să vă dau exemplul Ungariei care are o inflație foarte mare, de 20%, n-au
reușit nici ei să-și miște economia din loc. Este un moment foarte interesant,
este un moment în care avem în jurul nostru, în Europa și în lume, o serie de
policrize, șapte crize am numărat eu. Germania a mai trăit o situație extrem de
dură, după Primul Război Mondial. De fapt, erau inclusiv efectele pandemiei de
gripă spaniolă, care sigur a lăsat niște efecte asupra sănătății populației,
abilității ei de a rezista ș.a.m.d. și a statelor care au trebuit să facă niște
cheltuieli în plus. A fost hiperinflație în Germania. Apoi am avut prăbușirea
băncilor, prăbușirea burselor de valori în 1929-1930. Înainte de cel de-al
Doilea Război Mondial am avut și atunci o sumă de crize care au afectat statele
europene și SUA, dar în special statele europene, și care până la urmă, din
păcate, s-au concretizat într-o accentuare a dictaturii, a naționalismului
suveranist.

Și care au dus până
la urmă la ceea ce am învățat toți la istorie că a fost un dezastru și cu
efecte negative ulterioare, amintește spune Lidia Moise – apariția fascismului, al Doilea Război
Mondial și apoi instalarea cu forța a comunismului în toată Europa Centrală și
de Est.