Creditarea şi economia sustenabilă

Preţurile caselor în Statele Unite au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii şapte ani, semn că americanii sunt tot mai încrezători în mersul economiei şi acceptă din nou să se împrumute la bănci.

Corina Cristea, 19.07.2013, 10:24

Preţurile caselor în Statele Unite au înregistrat cea mai mare creştere din ultimii şapte ani, semn că americanii sunt tot mai încrezători în mersul economiei şi acceptă din nou să se împrumute la bănci. Iar analiştii se aşteaptă ca preţurile să crească în continuare, chiar dacă nu în acelaşi ritm. Corespondentul Radio România la Washington, Ani Sandu, explică: “Preţurile caselor au crescut cu peste zece procente – potrivit unui raport Standard & Poors. Majorări s-au înregistrat în toate cele 20 de oraşe americane în care au fost urmărite evoluţiile preţurilor, în special în Los Angeles, Seattle, Charlotte din Carolina de Nord şi Tampa din Florida. Încrederea consumatorilor este şi ea la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, iar în ciuda măsurilor de austeritate impuse anul acesta cheltuielile pentru consum n-au avut de suferit. Toate aceste semne sunt văzute de analişti drept un indiciu că, în sfârşit, economia ar putea începe să-şi revină cu adevărat. Printre factorii care au dus la evoluţiile pozitive ar fi faptul că de ceva timp numărul de locuri de muncă a crescut constant, ratele de dobândă sunt mici, iar pe piaţa nu au apărut prea multe locuinţe noi.”

Economia Statelor Unite va creşte în acest an şi anul viitor în ritm de 1,9% şi respectiv 2,8%, vine să întărească speranţele de mai bine americanilor un raport OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) – instituţie care joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare.

În acelaşi timp, Moody’s a revizuit în creştere perspectiva asupra sistemului bancar al SUA, de la negativă la stabilă, reflectând îmbunătăţirea continuă a mediului operaţional şi reducerea riscurilor la adresa băncilor, datorită situaţiei stabile a economiei. Agentia de evaluare financiară, care acorda din 2008 o perspectivă negativă asupra sistemului bancar al SUA, se aşteaptă la o creştere a PIB-ului Americii între 1,5 şi 2,5% în 2013-2014 şi la o scădere a şomajului spre 7%. Ratele scăzute ale dobânzilor vor îmbunătăţi performanţele sistemului bancar american în următoarele 12-18 luni, apreciază agenţia de evaluare financiară. Aceste rate vor stimula şi scăderea ratei şomajului şi vor îmbunătăţi nivelul capitalului băncilor. Cele 18 mari bănci americane sunt mult mai pregătite acum să facă faţă unei recesiuni severe în SUA şi unei scăderi a activităţii economice pe plan mondial decât erau în timpul crizei financiare care a început în 2008, a anunţat şi Rezerva Federală Americană.

Veştile nu par deocamdată la fel de bune pentru Europa. Raportul OECD arată că economiile din zona euro se vor contracta în acest an cu 0,6%. Abia în 2014 va urma o relansare, când eurozona ar trebui să crească cu 1,1%. Riscurile la adresa perspectivelor economiei au început în sfârşit să scadă, dar o atenuare a ritmului adoptării reformelor ar putea adânci criza datoriilor din zona euro – mai avertizează raportul. Relansarea rămâne ezitantă şi inegală în diferite ţări şi regiuni, iar OECD consideră că băncile centrale ar trebui să-şi sporească eforturile pentru a stimula creşterea creditării către economie. Nu poate fi reluată activitatea de creditare – aproape blocată în prezent din cauza supraîndatorării populaţiei şi al efectelor crizei asupra veniturilor şi comportamentului financiar al companiilor şi cetăţenilor – până nu se reia creşterea sustenabilă a economiei, spun bancherii români.

De cealaltă parte, cei din afara sectorului bancar spun că, în lipsa revigorării activităţii de creditare, nu se poate obţine o creştere solidă. Cele mai recente previziuni pentru creşterea economică din România sunt undeva în jurul valorii de 2%, iar vicepreşedintele ARB (Asociaţia Română a Băncilor), Petre Bunescu, spune că se observă o orientare în creştere către economisire. Petre Bunescu: Cel puţin în ultimii doi ani de zile, efectul de economisire a crescut. Fără îndoială că oamenii, dând piept cu criza, au fost mai circumspecţi în a cheltui, să spun aşa, cum se făcea înainte, şi atunci tendinţa de economisire este o tendinţă bună, este o tendinţă vizibilă. Însă, nivelul economiilor populaţiei, ale companiilor, este unul foarte limitat. În ce mă priveşte, nu cred că România, care îşi va relua cu siguranţă trendul creşterii economice, va putea conta doar pe resursele interne.”

Pe de altă parte, unul dintre proiectele importante la care lucrează în prezent ARB este legat de găsirea unor modalităţi de implicare a băncilor comerciale în procesul de autorizare a accesării fondurilor europene, a declarat preşedintele asociaţiei, Radu Graţian Gheţea: De la dorinţă până la implementare nu este deloc un drum foarte simplu. Dorinţa noastră, a comunităţii bancare, nu este să impunem tuturor băncilor un sistem, ci să creăm un cadru la care cine doreşte poate adera, se poate implica în faze anterioare finanţării proiectelor cu accesare de fonduri europene.”

O comisie de specialitate ARB colaborează în acest sens cu experţi din Banca Naţională şi Ministerul de Finanţe.