Cooperare pe axa România – Belgia

În istoria relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, anul 1838 este primul care apare pe axa cu Belgia, care a înființat la acel moment, la Galați, în estul României, primul său consulat în această țară

Corina Cristea, 24.03.2023, 15:15

În istoria relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, anul 1838 este primul care apare pe axa cu Belgia, care a înființat la acel moment, la Galați, în estul României, primul său consulat în această țară. Patru ani mai târziu, acesta este mutat la București și transformat, în 1870, în agenție diplomatică, pentru ca în 1880, după recunoașterea independenței României, să ia naștere prima reprezentanță diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legație. În 1963, relațiile sunt ridicate la nivel de ambasadă, după ce între 1941 și 1946 au fost întrerupte. Declaraţia politică comună între România şi Regatul Belgiei se semnează mult mai târziu, în 1994, iar ulterior se semnează Acordul de cooperare între Guvernul României și cel al Flandrei, care vizează, în mod prioritar, domeniile: energie regenerabilă, agricultură, transport şi lucrări publice, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, știința şi tehnologia inovării, ocuparea forţei de muncă şi integrare socială. Un acord similar vizează cooperarea între Guvernul României, Guvernul Regiunii Valone şi Guvernul Comunității Franceze din Belgia. Un dialog foarte bun la nivel politico-diplomatic, o cooperare strânsă în plan economic și comercial, precum și colaborarea la nivel european și internațional caracterizează relațiile româno-belgiene. Iar datele statistice din ultimul deceniu indică o creștere constantă a volumului schimburilor comerciale, la fel cum se întâmplă și cu numărul companiilor belgiene care au investiții în România.

Despre o parte dintre aceste aspecte a vorbit într-un interviu acordat pentru RRI, Elio di Rupo, fost premier al Belgiei, în prezent ministru-președinte în cadrul guvernului Valoniei, care a făcut la finalul lunii februarie o vizită în Romania, țară membră a Organizației Mondiale a Francofoniei

Sunt mai multe motive pentru care mă aflu în capitala României. În primul rând: relațiile pe care le avem cu românii din Belgia. Conform Ambasadei României aproape 200 de mii de romani se află în Belgia, din care mai mult de jumătate sunt la Bruxelles. Un alt motiv: poziția strategică a României în ceea ce privește Ucraina și Republica Moldova în acest război abominabil inițiat de Rusia. Pe plan economic, România are o creștere economică de 5%, este aproape independentă din punct de vedere energetic și are o strategie ce vizează autonomia enegetică, ceea ce atrage întreprinderile. Deja există 330 de companii (belgiene) care lucrează cu România și încă 700 de companii din Valonia care sunt interesate de ceea ce se întâmplă în România.

Cei aproximativ 200 de mii de români din Belgia constituie a doua cea mai importantă comunitate de străini din această țară, iar impactul economic al acesteia este unul important. În general, este vorba de muncitori pe care îi regăsim aproape în toate sectoarele economiei, în construcții, dar și printre infirmieri și medici. Reprezintă o populație foarte bine integrată, spune oficialul belgian, amintind și că în România sunt deja mai multe companii belgiene. Dar, spune Elio di Rupo, relatiile pot fi si mai intense, este nevoie să creăm valoare economică prin schimburi, prin comerț, printr-un schimb de producție. Acesta a vorbit și despre faptul că România a intrat în UE în 2007, însă nici până azi nu este membră a spațiului Schengen

De ce ? Pentru că trebuie să avem unanimitate. Iar până acum Olanda a fost reticentă. Îmi aduc aminte, acum 10 ani cand eram în Consiliul European, Olanda îi reproșa României că era prea permisivă în ceea ce îi privește pe străini. Dar președintele României i-a replicat că Roterdam era o platformă de import de droguri pentru întreaga Europă. Acum Olanda pare să se fi convins că trebuie avansat. În schimb, Austria încă nu este de aceeași părere. Se pare că marea problemă a UE este că la momentul deschiderii către țările Europei de Est nu s-a renunțat la acest mecanism al unanimității. Și efectele se văd azi, în ceea ce privește acceptarea României în spațiul Schengen: este de ajuns ca o țară să se opună pentru ca procesul să fie blocat. Dar adevărul este că trebuie să avansăm.

Și, pentru că războiul Rusiei în Ucraina își pune amprenta asupra întregii Europe, Elio di Rupo s-a referit și la acest subiect care de mai bine de un an ține capul de afiș al jurnalelor informative de pretutindeni, amintind că Belgia a reacționat similar cu celelalte țări, în sensul că la începutul conflictului a sperat să se găsească o soluție diplomatică. Din păcate, azi, un an mai târziu, nu există altă soluție decât apărarea în fața Rusiei, spune oficialul belgian

Pentru că, dacă Rusia va triumfa în Ucraina, democrațiile și libertatea vor fi în mare pericol. Pentru că nu știm unde se va opri Putin. Așadar, evoluția situației în Ucraina va fi lungă și dificilă. Nu putem subestima rezistența și capacitatea militară ale Rusiei. Nu vom găsi o soluție prea curând. China intervine, dar așa cum este el astăzi, avansul trupelor ruse în Ucraina, nu ne permite să sperăm la un armistițiu și la o negociere imediată. Deci nu avem altă soluție în situația actuală: trebuie să înarmăm Ucraina. Asta și fac țările membre NATO și țările europene, fără ele Ucraina nu ar putea rezista. Care va fi deznodământul acestui conflict ? Nimeni nu știe.Dar nu putem să nu ajutăm Ucraina cu tot ceea ce putem. (…)Bătălia nu se duce doar pe teritoriul Ucrainei, acolo se duce lupta fizică, mai spune Elio di Rupo, dar avem dificultăți umane, politice, sociale, economice și în țările din Vestul UE.