Consecințe ale declinului demografic

Populaţia României e tot mai îmbătrânită. Cauza principală: sporul natural negativ. Al doilea motiv - fenomenul de emigrare.

Corina Cristea, 01.10.2021, 10:01

Datele
statistice arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă a scăzut sub 19,2
milioane de persoane, fiind cu aproape 143.000 de persoane mai redusă faţă de 1
ianuarie 2020. Am văzut comparaţii în media că într-un an de zile România a mai
pierdut populaţia unui oraş de mărime medie, a punctat la Radio România
analistul Constantin Rudniţchi:

Cauzele
aici sunt destul de clare. O rată a natalităţii destul de scăzută, o rată de
mortalitate relativ ridicată şi principala cauză este totuşi emigrarea,
plecarea din ţară a cetăţenilor români. Sigur că ei pleacă într-o Uniune
Europeană comună, Dar, ei pleacă. Și statistica este neiertătoare şi arată
această tendinţă. Pe de altă parte, problema îmbătrânirii este şi ea foarte
clară. Avem cifre tot mai mari în ceea ce priveşte structura vârstei a treia,
să spunem, şi o pondere tot mai scăzută a tinerilor, iar analizele arată că
aceste tendinţe vor continua.

Nu doar România se confruntă cu un declin
demografic, dar și Europa în ansamblul ei. Dacă la începutul
secolului al XIX-lea populaţia continentului reprezenta 15% din populaţia
planetei, până în 2050 aceasta va reprezenta doar 5%. Situația se datorează, în
bună parte, creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii. Dar și scăderii
dramatice a populaţiei în Europa. Aceasta în pofida faptului că europenii
și-ar dori mai mulți copii.

Două sunt motivele pentru care sunt reticenți,
însă, în general, la a avea o familie numeroasă – lipsa siguranței economice și
îngrijorarea legată de viitorul copiilor. Rezultatul: scăderea din ce în ce mai mare a numărului
de copii, cu consecințe importante, precum periclitarea pieței forței de muncă,
a sistemelor de sănătate și de pensii. Estimările sunt că vârsta medie în Uniunea
Europeană ar putea ajunge în 2050 la 49 de ani. Adică, o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, tradusă
printr-un număr mai mare de persoane aflate la pensie și un număr diminuat de
persoane active pe piața muncii.

Pentru România, falia este adâncită odată în plus
de fenomenul de emigrare. Milioane de români au ales să plece, în anii trecuți,
în alte țări, preponderant în vestul Europei, iar, potrivit INS, în 2020, numărul
emigranţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor cu aproape 29 de mii de
persoane.

Din nou, analistul economic Constantin Rudniţchi: Impactul în economie este destul de clar,
şi anume, pe de o parte, avem o problemă economică pentru că pleacă oameni care
sunt calificaţi, oameni care au forţă de muncă. Deci, se pierde o resursă de
muncă importantă. Pe de altă parte, e limpede că o societate care îmbătrâneşte
are alte tipuri de nevoi şi alte cheltuieli în creştere, şi aici mă refer la
cheltuielile cu pensiile şi cele ale sistemului de sănătate care oricum sunt
sensibile în România pentru că au deficite, sănătatea este subfinanţată, deci
din acest punct de vedere, problemele par că se vor acutiza.

Conform datelor furnizate în primăvară de Eurostat,
dintre cele 1216 regiuni din sistemul de referință NUTS (Nomenclature of
territorial units for statistics) al UE, 802 vor avea populații mai mici în
2050 față de 2019, iar alte 414 vor avea o populație mai mare în 2050 față de
2019. Populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid se
regăsesc în regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice,
Polonia, Slovacia, România și Bulgaria) și sudul Europei (Italia, Spania și
Portugalia). Cehia, Grecia, Croația, Ungaria,
și Finlanda sunt alte țări cu o
mare majoritate a regiunilor în care se estimează că populația va scădea. La
capătul opus, populații mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din
regiuni, 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar urma
să scadă cu cel mult 4 ani. Cele mai recente date de la Eurostat arată că 2020 a fost, pe
de altă parte, în contextul pandemic, un an marcat de cea mai mare rată a
mortalității din UE, în ultimii 60 de ani. Țările comunitare au înregistrat cu
534 de mii mai multe decese anul trecut decât în 2019, adică o creştere de 11%.
Astfel, populaţia Uniunii Europene a scăzut de la 447,3 milioane de locuitori
la 447 milioane de locuitori. Cea mai mare scădere a populaţiei, în numărul
total de persoane, s-a înregistrat în Italia (-384.000, sau -0,6% din
populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%).
Cu toate acestea, ca procent din populaţia totală, în raport cu populaţia
fiecărui stat, România ocupă primul loc în acest clasament nedorit.

Există
soluții pentru a opri acest declin demografic? Analistul Constantin Rudniţchi
este mai degrabă sceptic:

Din
păcate, soluţii nu există de oprire a fenomenului sau nu sunt soluţii vizibile.
Am văzut în alte state tot felul de variante de încurajare a natalităţii, de la
sume de bani oferite mamelor, concedii mai lungi pentru mame. Se pot aplica şi
în România, dar pare că în acest moment, tema şi subiectul demografie nu este
foarte prezent pe agenda politicienilor.

În vecinătatea României, în
Republica Moldova, majoritar românofonă, situația este mult mai gravă. O
analiză a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, din
Chişinău, relevă că, din 1991 până în prezent, populaţia Republicii Moldova a
scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane. Numărul cetăţenilor moldoveni este
acum de 2,9 milioane – inclusiv cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului,
reprezentând regiunea transnistreană separatistă, unde au rămas puţin peste 300
de mii de cetățeni. Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova a plecat
în ultimele trei decenii, ţara devenind una dintre cele mai afectate de
declinul demografic.