Consecințe ale declinului demografic

Un studiu prezentat recent de Camera de Comerţ româno-americană a analizat impactul economic al deficitului de forţă de muncă din România.

Corina Cristea, 10.11.2023, 11:47

Un studiu prezentat recent de Camera de Comerţ româno-americană a analizat impactul economic al deficitului de forţă de muncă din România, iar rezultatele arată că, în următorul deceniu, țara ar putea să piardă un milion de persoane din forţa de muncă activă. Doar până în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, deficitul de forţă de muncă ar putea ajunge la peste 220.000 de persoane, iar aceasta în condiţiile în care oricum din documente reiese că cinci milioane de persoane sunt apte de muncă, dar nu figurează ca salariaţi. La o populație de circa 20 de milioane de persoane, numărul angajaților este oficial de cinci milioane, astfel că un simplu calcul aritmetic reiese că doar un sfert dintre români lucrează.

Profesor universitar doctor Mircea Coşea, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a explicat la Radio România această situație:

Sunt două elemente care trebuie luate în calcul. Primul este aşa-numitul sindrom italian şi anume, în România există o anumită tradiţie ca tinerii să rămână cu părinţii la un loc, în aceeaşi casă, chiar dacă se căsătoresc, mai mult decât ar trebui. Ajung până la vârsta de 35-40 de ani. Aşa s-a întâmplat şi în Italia, cu vreo 20, până la 30 de în urmă. De aceea se numeşte sindromul italian. Şi asta înseamnă că, având din ce trăi, din pensiile părinţilor sau din ceea ce părinţii îi ajută, nu muncesc. Asta este o chestiune de educaţie, până la urmă.

A doua problemă este de chestiune să zicem, politică. Şi anume, din raţionamente politice, în România, categoria celor care primesc bani ca să nu muncească, dar ca să voteze este mai mare ca în alte ţări. Sunt aceste aşa-numite salarii sociale, fel de fel de ajutoare, fel de fel de bonusuri care se dau populaţiei care poate să stea pe margine, să nu muncească, dar care sunt supuse unor tratamente foarte atente din partea primarilor sau a altor forţe locale ca să meargă la vot, să voteze pe cei care până la urmă, îi ţin în viaţă dându-le bani. E un lucru grav, pentru că asta înseamnă că România pierde pe de-o parte forţă de muncă activă, pe de altă parte, că se politizează excesiv piaţa muncii. Și e un lucru complicat.

Problema în sine este mult mai gravă, şi anume, mai spune Mircea Coșea, România are o problemă care va fi extrem de gravă pentru naţiunea română în viitor – un deficit demografic mare. De altfel, la nivelul întregii Uniuni statisticile demografice sunt alarmante și arată că populația Europei scade dramatic.

Cifrele indică faptul că, dacă la începutul secolului al XIX-lea populația Europei reprezenta 15% din populația planetei, în 2050 va reprezenta doar 5%. Acest lucru vine ca o consecință a creșterii populației în alte regiuni ale lumii și scăderii populației în Europa. Spectrul îmbătrânirii populației începe să bântuie Europa în principal pentru că numărul copiilor scade din ce în ce mai mult și se estimează că în 2050 vârsta medie în Uniune va fi de 49 de ani. Rezultatul? Periclitarea forței de muncă și a sistemelor de sănătate și de pensii.

Declinul demografic este poate cea mai importantă provocare pentru viitorul României, spun specialiștii. Cifrele diferă de la an la an, dar de câteva decenii indică foarte clar că România are o populaţie care se restrânge.

În țară nu se nasc destui copii pentru a completa pierderile pe care România le are prin plecarea din ţară a milioane de oameni, punctează profesorul Mircea Coșea:

4-5 milioane de români trăiesc în străinătate şi au copii care se nasc în străinătate, mai mulţi decât se nasc în România, ceea ce înseamnă că noi vom intra într-un deficit de forţă de muncă complicat. Statul român nu a luat şi nu ia măsuri importante pe această temă, şi anume ar trebui să aibă o politică demografică foarte activă, care să încurajeze noile şi tinerele familii, naşterile, creşterea copiilor.

Acum toți ştim că aici suntem în urmă cu mult, nu-i ajutăm pe tineri, nu avem destule creşe, grădiniţe, şcoli, nu avem niciun fel de stimulente ca populaţia tânără să aibă copii şi să rămână în România. Ne va costa foarte mult această problemă, ne va costa foarte mult pe viitor, ne va costa naţia română. Iar acum pe piaţa forţei de muncă se întâmplă un fenomen care şi el va avea consecinţe negative şi anume importăm forţă de muncă, pentru că nu putem să ne mai descurcăm cu propria forţă de muncă, care din motivele pe care le spuneam mai înainte nu munceşte, şi atunci importăm.

Prognozele arată că în 2050 populaţia României ar putea să ajungă la doar 15-16 milioane de locuitori. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate, ar însemna o economie mai mică și o populaţie îmbătrânită.

În același timp, economiştii spun că declinul demografic va duce la modificări în structura consumului şi a producţiei. Ce s-ar putea face? Este nevoie de legi sociale care să stimuleze natalitatea, de facilități pentru familiile tinere, de asigurarea anumitor condiții pentru tinerele mame care au carieră pentru că e foarte greu pentru acestea să se ocupe după serviciu și de creșterea copiilor, și de gospodărie, este nevoie de mai multe creșe și grădinițe.

Dacă nu dai un stimulent, dacă nu faci în aşa fel încât naşterile să fie bine finanţate, creşterea copiilor să fie bine organizată, cu profesori bine pregătiţi, cu îngrijitori, cu creşe, cu cămine, n-are cum să crească populaţia, consideră profesorul Mircea Coșea.