Ce pot face oamenii pentru a evita cele mai grave daune aduse climei?

Este necesară intervenţia urgentă a oamenilor pentru a evita încălzirea globală catastrofală, avertizează cei mai cunoscuţi cercetători ai modificărilor climatice din întreaga lume, într-un raport al ONU publicat recent.

Corina Cristea, 13.05.2022, 13:13

Este necesară intervenţia urgentă a oamenilor pentru a evita încălzirea globală catastrofală, avertizează cei mai cunoscuţi cercetători ai modificărilor climatice din întreaga lume, într-un raport al ONU publicat recent. Un document pentru întocmirea căruia au fost evaluate peste 18 mii de lucrări ştiinţifice. Iar concluzia oamenilor de ştiinţa este că suntem, deja, periculos de aproape de un punct critic ce ar putea duce la un impact climatic în cascadă şi ireversibil. Invitată la Radio România, Roxana Bojariu, doctor in Fizica Globului, şefa Grupului de cercetare privind schimbările climatice din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a vorbit despre fereastra de oportunitate pentru a ne putea înscrie pe acea traiectorie a limitării creşterii temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial la sfârşitul acestui secol

„Pentru a ne înscrie trebuie ca în următorii 3 ani să atingem maximul de emisii, iar apoi acele reduceri foarte semnificative de emisii în anii 2030, 2040, în aşa fel încât, la începutul anilor 2050, să avem neutralitate climatică. Dacă se pune problema să ajungem la 2 grade Celsius creşterea temperaturii medii globale – deşi fiecare zecime de grad înseamnă foarte mult în secete, în valuri de căldură din ce în ce mai intense, în creşterea nivelului oceanului planetar – atunci neutralitatea climatică ar trebui să fie cam prin 2070. Deşi avem foarte multe dovezi ştiinţifice care ar putea fi caracterizate drept foarte îngrijorătoare, foarte pesimiste, avem şi veşti bune. Şi aş spune că aceste veşti bune sunt ceva nou în acest context al urgenţei climatice.

O veste bună este că, deşi deceniul acesta ultim cunoaşte cele mai mari concentraţii de gaze cu efect de seră în atmosferă, totuşi, rata de creştere deja a încetinit. Asta ne dă speranţe că, deşi e greu, putem să atingem maximul în 2025 şi apoi să scădem foarte consistent şi sistematic în aşa fel încât să îndeplinim ţinta Tratatului de la Paris. Altă veste bună este că există zeci de ţări care au reuşit în ultimul deceniu să-şi reducă emisiile an de an cam cu 4%. E adevărat că e vorba de ţările dezvoltate. Şi aici este discuţia legată de marile diferenţe în capacitatea de a face faţă schimbării climatice între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sau chiar cu venituri şi cu economii foarte, foarte fragile. Şi una dintre probleme este cum să le aduci şi pe acestea din urmă pe această traiectorie a reducerii. Veşti bune sunt şi în ceea ce priveşte disponibilitatea energiilor regenerabile în sens economic. De exemplu, fotovoltaicele s-au ieftinit cam cu 85% în ultimul deceniu, iar tehnologia eolienelor s-a ieftinit şi ea cu peste 50%. E un lucru bun.”

Raportul ONU analizează inclusiv ce pot face oamenii pentru a evita cele mai grave daune aduse climei. Prima şi cea mai evidentă cale, susţin autorii, este de a înceta emisiile de dioxid de carbon, în special din sectorul energetic şi cel al transportului. Încălzirea devine atât de periculoasă în prezent, spun ei, încât trebuie să dezvoltăm metode de a extrage carbonul din atmosferă şi chiar de a-l îngropa sub pământ sau de a-i găsi noi utilizări. Interesul public este să trecem cât mai repede la energia verde, spune Roxana Bojariu, să facem această tranziţie ecologică, dar cu păstrarea dezvoltării economice, iar lucrul acesta se poate face antrenând mediul academic şi nu doar, antrenând întreaga societate, mediul de afaceri, toţi cetăţenii, comunităţile locale

„Trebuie să renunţăm la combustibilii fosili. Trebuie să renunţăm să mai investim în noi capacităţi de producţie, de extragere şi de folosire a lor. Vedem că aceşti combustibili fosili, care sunt răspândiţi neuniform în lume, favorizează conflictele, pentru că există modalităţi de presiune geostrategică din partea ţărilor care au combustibili fosili către cele care îi folosesc. Deci, până la urmă, chiar dacă e dificil şi vor fi şi consecinţe tranzitorii economice, cu cât scăpăm de combustibilii fosili mai repede, cu atât mai bine e şi pentru mediu, pentru sistemul climatic, dar şi din punct de vedere geopolitic, pentru conflictele la scară globală.”

Veşti îngrijorătoare nu vin doar de la ONU. O cercetare publicată în revista „Nature” prezice, de exemplu, cu ajutorul unor modele, că până în 2070 se pot produce aproximativ 15.000 de noi evenimente de transmitere virală între specii, din cauza reorganizării distribuţiei mamiferelor, determinată de schimbările climatice într-un scenariu de încălzire globală cu două grade. Schimbările climatice vor forţa animalele sălbatice să îşi mute habitatele, probabil în zone cu concentraţii mari de oameni, crescând dramatic riscul ca noi viruşi să treacă de la animale sălbatice la oameni şi să poată duce la următoarea pandemie, se mai arată în materialul amintit. Un alt studiu, publicat de revista „Science”, aminteşte că ultima dată când Pământul s-a confruntat cu o extincţie în masă a fost în Cretacic, când un meteorit şi activitatea unor vulcani au distrus viaţa de pe Pământ. Şaizeci şi cinci de milioane de ani mai târziu, fiinţele umane pot fi martorii (şi pot provoca) o nouă extincţie în masă, cea a oceanelor. Şi este cert, se arată în studiu, că, dacă schimbările climatice nu vor fi oprite drastic şi rapid, efectul de seră care încălzeşte oceanele şi le epuizează oxigenul, adăugat la distrugerea habitatelor, pescuitul excesiv şi poluarea de coastă, va pune capăt vieţii marine.