Candidatura României la Consiliul de Securitate
România şi-a depus în 2016 candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru intervalul 2020 - 2021.
Corina Cristea, 21.12.2018, 12:54
România şi-a depus în 2016 candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru intervalul 2020 – 2021, pe locul alocat Grupului Est-European din care face parte. De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU – în 1962, 1976-1977, 1990-1991, respectiv 2004-2005. Actuala campanie de susţinere a candidaturii pentru un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU se desfăşoară sub sloganul „România: un angajament de durată pentru Pace, Justiţie şi Dezvoltare”.
Invitat la Radio România, reprezentantul permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga a explicat: „Am mai fost în Consiliul de Securitate înainte, de patru ori. La fel, de opt ori în Consiliul Economic şi Social. În momentul de faţă, în 2017 – 2018, pentru doi ani, suntem membri în ECOSOC (Consiliul Economic Social). Am fost de două ori membri în Consiliul Drepturilor Omului. Am prezidat o serie de comisii şi comitete ONU, unele de mare importanţă. Suntem un jucător. Sigur că nu suntem mare jucător, dar suntem un jucător de talie medie, care, îndrăznesc să spun, prin forţa şi priceperea, inteligenţa, până la urmă, a diplomaţiei române, am reuşit nu de puţine ori în aceşti ani în care am jucat în arena internaţională multilterală, am reuşit să depăşim, prin forţa idelilor noastre şi prin proiectele noastre, statutul pe care ţi-l dă dimensiunea geografică sau forţa economică. Aici e vorba de contribuţia umană.”
Alegerile pentru acest mandat vor avea loc în cadrul Adunării Generale a ONU, în iunie 2019, şi, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, pentru a obţine mandatul este nevoie de susţinerea a 2/3 din statele membre ONU exprimate prin vot în cadrul Adunării Generale. În prezent, numărul statelor membre este de 193, iar pentru acest mandat şi-au depus candidatura România şi Estonia. Pe cine poate conta Bucureştiul? Din nou, ambasadorul Ion Jinga: „Ai nevoie să fii votat de două treimi din ţările membre ONU, ceea ce în limbaj aritmetic se traduce în cel puţin 129 de ţări. Ei bine, ca să găseşti 129 de ţări sau mai multe care să te voteze îţi trebuie ceva argumente şi ceva forţă de convingere, pentru că votul se dă într-o anumită măsură pe bază de aranjamente reciproce, dar în mare măsură se dă pe baza a ceea ce eşti capabil să faci, ceea ce spui că vei face şi pe cartea de vizită pe care o ai, care să dovedească că într-adevăr şi în trecut, în alte ocazii, ceea ce ai promis ai făcut. Şi mai e un detaliu, votul este secret. Când votul e secret, ca să citez un distins ambasador dintr-o ţară mare, o ţară membră permanentă a Consiliului de Securitate, în faţa buletinului de vot, spunea persoana respectivă, „ştiu doar eu şi Dumnezeu cu cine votez”. Deci, chiar îţi trebuie forţă de convingere pentru ca oamenii aceia, ambasadorii care votează prin vot secret, să te voteze pe tine, dincolo de aranjamentele care se pot face într-un fel sau altul.”
De la 1 ianuarie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE timp de şase luni. În ce fel poate influenţa acest fapt candidatura Bucureştiului pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate? Ambasadorul Ion Jinga: „Cred că președinția României la Consiliul UE poate juca un rol pozitiv pentru campania la Consiliul de Securitate. Nu am niciun fel de îndoială că va fi o președinție de succes. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a menționat și în 2017 și în 2018, în plenul general al ONU, candidatura României la Consiliul de Securitate. Este un mesaj de susținere politică la cel mai înalt nivel, care, practic, legitimează orice efort pe care îl facem pentru promovarea candidaturii. În același timp, ministrul de externe, domnul Meleșcanu în septembrie, a avut cam 40 de întâlniri bilaterale, toate având ca temă demersurile de promovare a candidaturii. Încercăm să valorificăm o anumită tradiţie, pe anumite spaţii. De exemplu, prezidăm, în momentul de faţă, Comisia pentru consolidarea păcii. Este pentru prima dată când România este membră în această comisie şi o prezidează. În calitate de preşedinte al acestei comisii, am efectuat două deplasări în Africa, împreună cu o echipă ONU, am vizitat cinci-şase ţări acolo. Sunt o serie de reuniuni aici. Noi, de exemplu, am reuşit să punem pe agenda Comisiei pentru consolidarea păcii, printr-o reuniune comună făcută împreună cu ECOSOC – Consiliul Economic și Social, o dezbatere care leagă implicaţiile sferelor climatice de riscurile de securitate. Este un subiect care până acum nu a mai fost pe această agendă, dar care prezintă o importanţă maximă, vitală aproape, pentru unele ţări.”
Eu nu vreau să fiu mai optimist decât e cazul, pentru că în aşa ceva poţi să câştigi sau poţi să pierzi, spune Ion Jinga, dar, adaugă ambasadorul, important e să îţi faci treaba bine, să crezi în ceea ce vrei să faci şi să fii convins că ceea ce faci este în serviciul ţării tale, şi că, dacă se câştigă, câştigul este al României şi reverberaţiile unui astfel de act, prezenţa României, încă o dată, în Consiliul de Securitate se vor întinde, cu certitudine, pe un orizont de timp de 10 ani.
