Beneficiile și provocările Sistemului de Garanție – Returnare

România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul UE şi de media europeană în ceea ce privește nivelul de reciclare - în prezent, acesta se situează la aproximativ 12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50%, cât e media europeană.

Corina Cristea, 08.12.2023, 09:45

România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul UE şi de media europeană în ceea ce privește nivelul de reciclare – în prezent, acesta se situează la aproximativ 12% din deşeurile municipale, comparativ cu aproape 50%, cât este media europeană. Este poate principalul motiv pentru care România a decis să implementeze un sistem ambițios de garanție-returnare (SGR) care vizează ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, sistem pus în aplicare din 30 noiembrie, după o pregătire minuțioasă.

Prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deşeuri în următorii ani şi astfel să obţină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare şi un model în acest sens în Europa Centrală şi de Est, spun cei de la Green Environment Support – companie specializată în audit de mediu, consultanţă de specialitate şi managementul gunoaielor.

După Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Cehia, Letonia şi Lituania, România este a 11-a ţară din Europa care implementează un sistem de acest tip. Ne dorim cu toţii ca SGR să transforme România din ţara depozitării în ţara reciclării, spune ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet:Din experienţa altor state care au început astfel de proiecte am constatat că primul an e mai dificil. În primul an, sistemul se mai aşează, se mai calibrează, nu merge un cod de bare uneori, alteori se mai strică un echipament, se deconectează din reţea… E nevoie de aproximativ un an de zile pentru ca sistemul să devină 100% funcţional, 100% operaţional.

Este cel mai mare parteneriat public-privat din România, este al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei, motiv pentru care mă aştept nu doar la o bună cooperare a tuturor actorilor implicaţi în tot acest proces, dar mai ales la răbdare, pentru că sunt convins că peste cinci ani, când vom privi în urmă şi vom constata că avem o ţară curată, o ţară fără PET-uri, fără gunoaie, fără deşeuri de ambalaje, vom putea să spunem că a fost o idee foarte bună introducerea acestui sistem.

În fiecare an, în România, conform datelor statistice, sunt aproximativ 116 kg de ambalaje, de deşeuri, pe cap de locuitor. Din acestea se reciclează mai puţin de jumătate. Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianţi de băuturi, care trebuie să implementeze facilităţi pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje rezultate în decurs de un an. Principiul sistemului este unul simplu: se plătește o garanţie de 50 de bani (circa 10 eurocenți) la achiziţia unei băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, contravaloare care va fi recuperată ulterior. Mai exact, după golirea ambalajului, pe care consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi și va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei – cash, ca voucher valoric sau prin transfer pe card. Aceasta fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal, chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locaţie. Produsele care fac parte din sistem sunt marcate cu un logo specific.

Mircea Fechet: Orice magazin va trebui să asigure un punct de colectare. Colectarea se va face fie automat, dacă magazinul consideră că are un flux de ambalaje suficient de mare cât să justifice o astfel de cheltuială, cu un aparat RVM – Reverse Vending Machine – sau preluare manuală. Cu alte cuvinte, persoana care vinde, vânzătorul, va avea şi doi saci sub tejghea, cel mai probabil unul pentru sticlă şi unul pentru PET, în amestec cu doze de aluminiu, şi ori de câte ori un cetăţean va veni să returneze un astfel de ambalaj, persoana îi va plăti 50 de bani pentru fiecare ambalaj şi va colecta acele recipiente în saci, aşteptând compania RetuRO să vină să debaraseze magazinul şi să compenseze cu valoarea garanţiilor, pe de o parte, şi cu un tarif de administrare. Adică fiecare magazin mai mic sau mai mare, cu preluare manuală sau cu preluare automată va fi despăgubit pentru această muncă pe care o face, respectiv aceea de a prelua ambalajele de la cetăţeni.

În calitate de administrator al SGR, RetuRO a anunţat că va deschide 17 centre specifice, în următorul an, unde va transporta ambalajele de băuturi colectate de la zecile de mii de comercianţi. Acestea vor fi numărate, sortate şi pregătite pentru transport către companiile de reciclare, în vederea producerii de materie primă reciclată, care va fi folosită la producţia de noi ambalaje de băuturi.

Mircea Fechet: Dacă ne uităm la performanţele sistemelor de garanţie-returnare din alte ţări din Europa, putem constata că în Germania, spre exemplu, avem 95% la sticlă şi 98% la dozele de aluminiu. Acum, poate n-o să reuşim din prima să avem cifrele Germaniei, dar, începând cu anul trei de funcţionare, sistemul trebuie să funcţioneze la nişte parametri care să depăşească 90%. Ceea ce eu cred că pentru România este un progres extraordinar.

Pe lângă avantaje, introducerea sistemului de returnare-garanție în România aduce cu sine și provocări. În general, producătorii, importatorii şi retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă, dar dacă discutăm de afacerile mici situaţia este diferită – acestea se lovesc de provocarea găsirii spaţiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investiţiile necesare pentru achiziţia RVM-urilor. Pe de altă parte, există riscul de fraudă, unii consumatori putând încerca să abuzeze și să returneze ambalaje contrafăcute, ceea ce duce la necesitatea unor măsuri de securitate adecvate.