Apărarea colectivă, provocarea NATO

Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o sursă de stabilitate într-o lume imprevizibilă, iar Europa şi SUA sunt şi lucrează împreună - este afirmaţia secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul recentului summit de la Varşovia.

Corina Cristea, 09.09.2016, 09:44

Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o sursă de stabilitate
într-o lume imprevizibilă, iar Europa şi SUA sunt şi lucrează împreună – este
afirmaţia secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul
recentului summit de la Varşovia. Un summit la care liderii celor 28 de state
membre au decis să întărească securitatea flancului estic al NATO, inclusiv
prin amplasarea unei brigăzi multinaţionale în România, prin desfăşurarea a
patru batalioane în statele baltice şi Polonia, precum şi prin transferarea
controlului şi coordonării scutului antirachetă de la Deveselu dinspre Statele
Unite către NATO.

Invitat la Radio România, directorul Centrului pentru Prevenirea
Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, despre concluziile acestui summit: Ne aflăm în faţa unui summit care a transmis unitate, forţă,
determinare, dar în egală măsură şi foarte multă preocupare pentru viitor şi
pentru ceea ce se întâmplă în vecinătăţile Alianţei. Aici trebuie spus foarte
clar că, dacă voiam un mesaj extrem de puternic, descurajant, dacă vreţi, o
arătare din deget către toţi inamicii posibili ai Alianţei, o avem pe un ton
extrem de ferm, extrem de puternic, poate de neimaginat în urmă cu alţi ani şi
în orice caz într-o formă extrem de dură. Din cele 139 de articole ale
Declaraţiei finale, de exemplu, jumătate dintre ele se referă la Rusia,
inclusiv trei-patru articole în care este condamnată chiar în aceşti termeni
Rusia pentru diferitele acţiuni: anexarea Crimeii, agresiunea militară din
estul Ucrainei, ş.a.m.d. Este într-adevăr un summit care transmite tuturor
aliaţilor încrederea în Alianţă, asumă nişte angajamente extrem de puternice pe
toate dimensiunile apărării aliate, proiectează stabilitate şi securitate
dincolo de frontiere, se raportează în mod direct la parteneri, nu numai la
aliaţi. Şi aici Georgia, Ucraina şi Republica Moldova sunt numite ca atare.

Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, generalul Ion Oprişor, a
punctat, de asemenea, importanţa acestui summit, în actualul context de
securitate, când spaţiul euro-atlantic se confruntă cu riscuri şi provocări
multiple şi diverse, care îşi au originea în vecinătatea Alianţei
Nord-Atlantice: Mă refer la terorism, mă refer la riscul de
securitate cibernetică, mă refer la migraţie, instabilitatea din regiunea
Orientului Mijlociu şi Nordul Africii, situaţia din Ucraina şi exemplele ar
putea continua. Prin deciziile pe care şefii de stat şi guvern le-au adoptat la
acest summit au fost atinse şi abordate de o manieră unitară şi coerentă
provocările pe care le-am amintit mai adineauri, reconfirmându-se, de altfel,
calitatea Alianţei Nord-Atlantice de actor responsabil global care îşi
îndeplineşte sarcinile fundamentale. Şi mă refer aici la apărarea colectivă, la
gestionarea crizelor şi la securitatea prin cooperare.

Aliaţii NATO au
convenit la Varşovia să funizeze sprijin militar sporit ţărilor din Orientul
Mijlociu şi în Africa de Nord, care sunt ţinte ale extremismului islamic. Se va
pune accent inclusiv pe avioane de supraveghere ale Alianţei Nord-Atlantice în
lupta împotriva Daesh – organizaţia teroristă Stat Islamic. De asemenea, va fi
lansată o nouă misiune navală în Mediterana. Va fi menţinută prezenţa militară
în Afganistan şi forţele de securitate afgane vor fi sprijinite financiar până
în 2020.

Din Ierusalim, corespondentul Radio România, Dragoş Ciocârlan, despre
alte măsuri decise la summit: NATO va începe o nouă misiune de
pregătire şi întărire a capacităţilor armatei irakiene, o ţară aflată în plan
central în lupta împotriva Daesh. De asemenea, se va înfiinţa un centru de
monitorizare în Tunisia, care reprezintă un teritoriu major de recrutare pentru
Daesh. Se va acorda sprijin forţelor speciale tunisiene. Avioanele de
supraveghere ale NATO vor furniza datele necesare coaliţiei conduse de
americani în lupta împotriva Daesh în Siria şi Irak, un semnal clar în lupta
pentru combaterea terorismului. Aceste zboruri de monitorizare vor începe în
toamnă. Totodată, Alianţa îşi va întări cooperarea cu Iordania şi va ajuta noul
guvern din Libia.

Totodată, NATO a cerut Rusiei să pună capăt sprjinului
militar, politic şi financiar pentru separatiştii din Ucraina.

Pentru România,
summitul NATO a fost un succes, a apreciat ministrul de externe, Lazăr
Comănescu, amintind că la toate aceste decizii România a avut o contribuţie
semnificativă: Lazăr Comănescu: Zona Mării Negre, ca şi zona Mării
Baltice şi a Atlanticului de Nord, sunt considerate regiuni de interes strategic
ale Alianţei Nord-Atlantice. Că vorbim de prezenţă înaintată terestră, de
prezenţă şi atenţie sporită acordată spaţiului maritim, că vorbim de spaţiul
aerian – toate aceste lucruri sunt decise cu o contribuţie românească
substanţială.

Bucureştiul consideră că acest summit a reconfirmat rolul
României de pilon de securitate şi actor activ al Alianţei Nord-Atlantice în
regiune.