Ameninţări climatice

2019 va fi unul dintre cei mai calzi patru ani înregistraţi vreodată - a avertizat responsabilul ONU pentru probleme de climă, Patricia Espinosa.

Corina Cristea, 14.12.2018, 13:02

2019 va fi
unul dintre cei mai calzi patru ani înregistraţi vreodată – a avertizat
responsabilul ONU pentru probleme de climă, Patricia Espinosa, în cadrul unei
conferinţe referitoare la combaterea încălzirii globale, la Katowice, în
Polonia. Reprezentanţi din 200 de ţări s-au reunit pentru două săptămâni în
încercarea de a da un nou impuls acordului de la Paris din decembrie 2015.
Aceasta, deoarece, potrivit specialiştilor, consecinţele schimbărilor
climatice nu au fost niciodată atât de grave, iar această realitate ne spune că
trebuie să facem mai mult.

Conform Acordului de la Paris, ale cărui prevederi
vor intra în vigoare în 2020, 184 de ţări au convenit să pună în aplicare
măsuri pentru reducerea poluării astfel încât media temperaturilor globale să
nu depăşească cu mai mult de 2 grade Celsius – ideal cu doar 1,5 grade Celsius
– nivelul înregistrat înainte de Revoluţia Industrială. Al 24-lea summit ONU
pentru Climă (COP24) este cea mai importantă reuniune pe tema modificărilor
climatice după încheierea acordului de la Paris şi survine în condiţiile în
care rapoarte ştiinţifice sugerează că umanitatea mai are la dispoziţie doar 12
ani în care poate reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră pentru a evita o
viitoare catastrofă climatică.

Recent, Comisia Europeană a prezentat o
strategie prin care Europa să devină
neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Cum? Prin investiții în
soluții tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetățenilor și prin
alinierea acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială,
finanțele sau cercetarea. Obiectivul ambiţios al acestei neutralităţi
climatice, tradusă prin emisii de noxe zero până în 2050, ar necesita o acțiune comună în domenii
strategice. Comisarul pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete: Sunt
şapte elemente comune în toate scenariile. În primul rând, sistemul energetic
european va trebui să se decarbonizeze. Până în 2050, 80% din electricitate va
veni din surse regenerabile. Împreună cu energia nucleară, va fi coloana
vertebrală a unui sistem energetic fără carbon în Europa. Şi UE se va
electrifica în mod substanţial, cel puţin se va dubla cota energiei electrice
în cererea de energie până în 2050. Se va folosi energia electrică şi pentru
încâlzire, şi pentru transport, mult mai mult. Al doilea element – eficienţa
energetică va avea un rol-cheie, pentru industrie, dar şi pentru locuinţe sau
servicii. În al treilea rând, transporturile trebuie să contribuie mai mult. În
momentul de faţă reprezintă un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră şi
ne referim aici la electrificarea transporturilor, trecerea la combustibili
alternativi, sintetici şi o gestionare mai bună, mai eficientă a transporturilor.

Al patrulea element – industria. Deja s-au redus emisiile în industrie, dar
nu în anumite domenii. Emisiile legate de procesele industriale sunt o problemă
dificilă şi este nevoie de combustibili diferiţi. Comisarul Cañete continuă trecerea în revistă: În al cincilea rînd – utilizarea sustenabilă a terenului.
Este foarte importantă, trebuie să folosim mai mult biomasa, dar şi să ne
asigurăm astfel încât capacitatea de absorbţie a carbonului pe care o au pădurile şi
pâmântul să fie mentinută şi chiar sporită. În al şaselea rând,
infrastructura va fi esenţială pentru a facilita integrarea sistemelor
energetice europene, digitalizarea şi folosirea combustibililor cu emisii
reduse de carbon. În al şaptelea rând, captarea şi stocarea carbonului. În
ciuda problemei actuale va fi necesară pentru a decarboniza industria.

Avem un mandat puternic din partea cetățenilor, aminteşte Bruxelles-ul.
Conform celui mai recent Eurobarometru special, din noiembrie 2018,
93 % din cetățenii europeni consideră că schimbările climatice sunt
provocate de activitatea umană, iar 85 % sunt de acord că lupta împotriva
schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera
creștere economică și locuri de muncă în Europa. România va prelua la 1 ianuarie
preşedinţia rotativă a UE, iar mandatul său va fi jalonat de dezbateri
pe strategii care vor defini spaţiul comunitar în următoarele decenii.

Din
această postură, România poate creşte rolul Europei de Est, inclusiv în
domeniul energetic, consideră preşedintele Institutului European pentru
Performanţa Energetică a Clădirilor şi membru al Fundaţiei Europene pentru
Climă, Julian Popov: Dincolo de povestea Brexit, care, deşi este una tristă, este o poveste
de impact, România va prezida începutul negocierilor pentru strategia 2050.
Este un document important pentru că UE trece în sfârşit la economia verde.
Apoi vor fi discuţii despre bugetul UE, cel care ar trebui să prevadă creşteri
de 25% pentru schimbări climatice şi 60% pentru cercetare. Este o paradigmă
nouă, pentru că Europa şi-a dat seama că rămâne în urmă cu cercetarea. Este un
moment în care Europa se trezeşte. Iar România îşi poate pune amprenta
asupra strategiilor comunitare de viitor, mai spune Julian Popov.