Aderarea la Schengen – provocări, oportunități și necesitatea unui plan bine definit

Finalul de 2023 a adus României și Bulgariei o veste pe care o așteptau de aproape 13 ani - Consiliul Uniunii Europene a aprobat în unanimitate intrarea - doar parțială, însă - a celor două țări în Spaţiul Schengen de liberă circulaţie

Corina Cristea, 05.01.2024, 14:14

Finalul de 2023 a adus României și Bulgariei o veste pe care
o așteptau de aproape 13 ani – Consiliul Uniunii Europene a aprobat în
unanimitate intrarea – doar parțială, însă – a celor două țări în Spaţiul
Schengen de liberă circulaţie, după ce Austria şi-a ridicat vetoul. Mai exact,
din 31 martie 2024 controalele la frontierele aeriene şi maritime cu cele două
ţări vor fi ridicate. Pentru acordul său Viena a pus, însă, condiţii, între
care intensificarea controalelor la frontiere, investiţii în infrastructură şi
preluarea de solicitanţi de azil din Austria, în special afgani şi sirieni. Iar
pentru întărirea controlului la frontiere şi combaterea migraţiei ilegale,
România şi Bulgaria vor continua să primească un sprijin financiar substanţial,
precum şi asistenţă FRONTEX.

Decizia a fost salutată la Bruxelles, potrivit
căruia, integrarea celor două va face Spaţiul Schengen mai puternic, pentru că
atât România, cât şi Bulgaria au derulat programe-pilot noi, pe care alte state
abia urmează să le implementeze, după ce Consiliul şi Parlamentul au adoptat
recent Pactul pentru migraţie. Un alt avantaj este faptul că includerea
României şi Bulgariei în Schengen va
stimula călătoriile, comerţul şi turismul, ceea ce înseamnă consolidarea pieţei
interne. Pentru români, accesul la Schengen Sky va aduce trei beneficii
importante, a subliniat, tot de la Bruxelles, eurodeputatul Victor Negrescu.

Unu, cetățenii români vor circula mai uşor în alte state din spaţiul Schengen,
câştigând un drept pe care îl meritau. Acest lucru înseamnă inclusiv că românii
din diaspora se pot întoarce mai uşor acasă pe cale aeriană, beneficiind de
numeroasele aeroporturi existente în România, aflate multe dintre ele în proces
de extindere şi modernizare. Doi, România va putea transporta mai uşor în zona
Schengen produse de maximă necesitate folosind transportul aerian. Acest
lucru se aplică la transportul de medicamente, transportul în regim de urgenţă,
transportul unor echipamente tehnice sensibile, transportul coletelor sau
transportul logistic cu componentă civil-militară. Trei, România va deveni mai
atractivă pentru investitori străini şi turişti. Integrarea
în Schengen cu frontiera maritimă va creşte, în același timp, exponenţial
importanţa Portului Constanţa, la Marea Neagră. Ceea ce îi doare cel mai tare
pe români și pe bulgari ține, însă, de frontierele terestre, de aceea, decizia
de acum a fost calificată mai degrabă ca o victorie de etapă.

Profesorul
universitar Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă Marea miză, economică, o reprezintă
integrarea cu frontierele terestre. Dar, având în vedere numărul românilor care
iau avionul cu destinaţia Uniunea Europeană, spaţiul Schengen, şi această victorie de etapă
este importantă, are o valoare, deci, şi practică, dar şi simbolică. Sper că ne
va face şi pe noi să ne raportăm la Uniunea Europeană ca cetăţeni de rangul
unul. Sper să avem mai multă claritate în privinţa principalei mize: integrarea
frontierelor terestre. Anul 2024 va fi unul dificil de purtat negocieri, pentru
că avem alegeri în Uniunea Europeană. Spre sfârşitul anului, în toamnă, vom
avea alegeri politice la Viena, în Austria. Şi cred că negocierile pentru
integrarea frontierelor terestre se vor întinde probabil şi spre 2025, când vom
avea o altă Comisie Europeană, o altă realitate politică la Viena. Dar, este
bine că intrăm şi cu transporturile aeriene şi cu cele maritime, care, mă rog,
sunt nesemnificative pentru moment.

Aderarea la Schengen e un dosar
restant şi pentru România, şi pentru Bulgaria, pentru întreaga Uniune în ambele
planuri mari de interes, şi în cel economic, şi în cel simbolic, spune și
profesorul universitar Ion Bogdan Lefter Pentru că mulţi transportatori, pe de o parte, şi businessurile care
produc ceea ce se transportă au de suferit, pentru că marfurile se opresc în
vămile româneşti şi bulgăreşti, deci, economia întregii Uniuni Europene este
afectată – sigur, în primul rând ale celor două ţări, România şi Bulgaria, dar
îi ustură şi pe alţii tot la buzunar, la conturi, la conturile din bancă.
Simbolic vorbind, a fost o problemă – şi este, până când se va rezolva – pentru
întreaga Uniune Europeană, pentru că e o problemă de coeziune a Uniunii, de
transmitere de mesaje în acest sens.

Revenind la
consecințele pecuniare trebuie spus că cele două țări au pierderi uriașe
în fiecare zi, iar la final de an vorbim de miliarde
de euro mai puțin în bugetele lor. Poate să facă ceva diplomația română pentru a
debloca mai curând și aderarea cu frontierele terestre? Din nou, analistul
Ştefan Popescu Întotdeauna
poate să facă. Diplomaţia română trebuie să menţină presiunea, trebuie să
menţină subiectul în atenţia Uniunii, pe agenda Uniunii Europene şi să continue
dialogul cu Viena. Pentru că, dincolo de dorinţele mai mult sau mai puţin
justificate ale Vienei, faptul că România a fost luată ostatică intenţiei
Austriei de a determina o reformă a Spaţiului Schengen, aici stă şi calitatea
relaţiei bilaterale a României cu Austria, o ţară cu care împărtăşim nu foarte
multe, o densitate a relaţiilor umane, economice și iată că totuşi, cu această
ţară, o ţară apropiată, aflată în vecinătatea noastră, ei bine, cu această ţară
nu am avut un dialog constant.

Adică trebuie să ne uităm şi la temele pe
care noi le-am făcut sau nu le-am făcut în raport cu Viena, dincolo de
populismul guvernului austriac şi mai ales al cancelarului şi ministrului de
interne, mai spune profesorul Ștefan Popescu.