40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic
În mai 1981, românul Dumitru Prunariu şi colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul staţiei spaţiale Salyut 6.
Corina Cristea, 21.05.2021, 11:26
În mai 1981, românul Dumitru Prunariu şi colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul staţiei spaţiale Salyut 6. După 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute petrecute în spaţiul cosmic, cei doi au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan. Programul spaţial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos – un program prin care ţările socialiste din Europa de Est și nu numai au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul – şi, până în prezent, singurul – cosmonaut român, misiunea sa fiind cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Acum, patru decenii mai târziu, Dumitru Prunariu a rememorat, în cadrul unui eveniment aniversar organizat de
Ministerul de Externe de la București, condiţiile şi experimentele ştiinţifice executate ca ocazia participării la misiunea spaţială:
„Zborul nostru cosmic a cuprins o serie de experimente elaborate de cercetători români, de o serie de institute, marea lor majoritate făcând parte din Institutul Central de Fizică de la Măgurele. Altele s-au referit la dezvoltarea unor experimente medicale, de studiere a adaptării organismului uman la condițiile de imponderabilitate, continuate apoi cu măsurători asupra organismului la revenirea pe Pământ și determinarea modului în care se readaptează organismul uman la condițiile terestre. Din punct de vedere tehnologic, unele experimente au cuprins domeniul astrofizic, studiul radiațiilor cosmice – de exemplu eu am măsurat cu un aparat digital, construit la noi, nivelul radiațiilor cosmice deasupra diferitelor zone ale Terrei, cu preponderență și interes deosebit pentru specialiști zona Atlanticului de Sud, unde există o anomalie a câmpului magnetic al Pământului. Am înregistrat valori ale radiației cosmice de 20 de ori mai mari în acea zonă decât în alte zone la aceeași altitudine deasupra cărora zburam. Am avut experimente de studiu al particulelor grele la diferite altitudini de zbor ale navei cosmice, am avut experimente tehnologice, de exemplu, s-a studiat posibilitatea obținerii unor materiale cu o puritate mare care să fie folosite în industria electronică, inclusiv în industria celulelor solare pentru producerea energiei în spațiul cosmic.”
„Ce m-a frapat imediat ce am ajuns la înălţimile extra-atmosferice a fost subţirimea atmosferei terestre. Dacă ai compara Pământul cu un măr, grosimea atmosferei nu ar fi mai mare decât grosimea cojii acestuia. Este aproape şocant să înţelegi faptul că în acel strat subţire s-a dezvoltat viaţa şi se desfăşoară toate procesele vii şi faptul că noi, în ignoranţa noastră, poluăm această atmosferă, otrăvim ceea ce respirăm noi înşine şi ceea ce vor respira generaţiile viitoare, în acelaşi timp defrişând pădurile, care reprezintă fabrica de oxigen a planetei” – a atenționat, pe de altă parte, Dumitru Prunariu.
Care va fi viitorul spațiului? Va fi un viitor guvernamental? Va fi unul privat? Din nou, Dumitru Prunariu:
„Indiscutabil, viitorul va fi o colaborare între cele două. S-a ajuns ca nu numai guvernele să investească în acest domeniu. Pe măsură ce s-a dezvoltat domeniul s-au găsit oportunități de business și de profit utilizând spațiul cosmic, iar acum, uitați-vă, Elon Musk trimite oameni la bordul stației cosmice internaționale.
De asemenea, are în pregătire și în testare o navă gigant cu care va transporta elemente de infrastructură pentru viitoarea bază permanentă de pe Lună, de la polul sud al Lunii, și cu care intenționează să trimită câte 20 de oameni într-un echipaj complex atât spre Lună, cât și spre Marte. Este un întreprinzător cu viziune, un întreprinzător care știe să-și utilizeze banii, atât pentru a ajuta guvernul american în continuare în dezvoltarea activităților spațiale, pentru că lucrează în colaborare directă cu NASA pe multe dintre programele lui, dar și pentru a face profit, business, prin rachetele care au depășit de mult limitele impuse inițial de standardele guvernamentale. Sunt rachete recuperabile integral acum, sunt refolosite, deci prețul lor de cost a scăzut mult. Acum doi ani de zile asigura cam 20% din totalul lansărilor comerciale de sateliți din lume, iar după el imediat au început și agenții guvernamentale să studieze posibilitatea creării unor rachete recuperabile care să scadă mult costurile exploatării spațiului cosmic. În mod sigur kg trimis în spațiul cosmic va scădea ca preț mult față de aproximativ 15-20000 de dolari cât costă acum un kg de trimis în Cosmos.
Nu numai Elon Musk, ci și Jeff Bezos, care e și cel mai bogat om din lume, va efectua zboruri cu turiști în spațiul cosmic, chiar prevede posibilitatea unor zboruri suborbitale pentru niște costuri rezonabile pentru cei care au mulți bani, cam de câteva sute de mii de dolari.
În mod sigur, nu numai explorarea Lunii, dar și explorarea planetelor îndepărtate, Marte este principala țintă a investigațiilor foarte amănunțite în viitorul apropiat pentru că se presupune că pe Marte a existat odată viață, a existat apă și apă mai există încă sub anumite forme și actualul rover american Perseverance caută foarte organizat urme ancestrale biologice pe fundul unui lac acolo unde a aterizat. Iar nava chinezească care a ajuns acum, și-a trimis un modul care a coborât pe Lună, face și ea cam același tip de investigații într-o altă zonă geografică a Lunii.
Competiția în spațiul cosmic va forța zona guvernamentală să coopereze cu zona privată. Chiar și în Rusia, în China, care au plecat doar de la structurile guvernamentale iniţial, sunt stimulate acum inițiativele private pentru că acestea duc la anumite penetrări undeva mult mai departe decât limitele destul de stricte ale cadrului guvernamental. Iar acestea duc în final la dezvoltare.”
În 2021, alături de împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40, sunt aniversate alte două momente memorabile din istoria astronauticii: 70 de ani de la zborul primului om în spaţiu (Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961) şi 40 de ani de la zborul inaugural al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spaţiale Columbia.