„Ţinutul Buzăului” a obţinut validarea ca Geoparc Internaţional UNESCO
Ţinutul Buzăului din sud-estul României a primit, în mod oficial, titlul de Geoparc Internaţional UNESCO, fiind recunoscut drept teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă globală.
Eugen Coroianu, 29.04.2022, 16:12
„Ţinutul Buzăului” din sud-estul României a primit, în mod oficial, titlul de Geoparc Internaţional UNESCO, fiind recunoscut drept teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă globală. El devine, astfel, al doilea geoparc din România inclus în Reţeaua Internaţională a Geoparcurilor (GGN), după „Ţara Haţegului”. Teritoriul rural din zona submontană a judeţului Buzău, cuprins în acest geoparc, se întinde pe o suprafaţă de peste o mie de kilometri pătraţi şi are o populaţie de peste 40.000 de locuitori. Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul de la Colţi sunt printre cele mai renumite atracţii ale acestei regiuni.
Statutul de Geoparc Internaţional UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educaţională, economică şi socio-culturală a comunităţilor, în consens cu protejarea şi dezvoltarea mediului înconjurător. Iată ce explică, în acest sens, Răzvan-Gabriel Popa, managerul geoparcului:
„Geoparcul nu este o arie protejată, este foarte important de menționat. Geoparcul în sine este o arie de dezvoltare durabilă, ceea ce înseamnă că noi nu venim cu restricții nici măcar pe partea de mediu. Noi, când protejăm ceva în geoparc, protejăm punctual obiectivele care sunt de interes. În schimb, ceea ce facem, și ceea ce acum vom face și mai mult, este să lucrăm la nivel de mentalitate. Lucrăm împreună cu oamenii pentru ca ei să înțeleagă, practic și cu rezultate, de ce este nevoie să protejăm mediul înconjurător: pentru că protejându-l noi de fapt îl folosim. Și pot să dau un exemplu foarte clar: avem undeva, să zicem, o piatră cu fosile foarte frumoase. Poate să vină oricine cu un ciocan să spargă și să vândă bucățele din fosile, până nu mai rămâne nimic. Sau putem să protejăm piatra aceea, să spunem povestea ei, povestea localnicilor despre ea, povestea Pământului legat de formarea acelei pietre și să avem un circuit turistic acolo și localnici care pot fi povestitori și ghizi și pensiuni în zonă și așa mai departe…
Încercăm să integrăm patrimoniul natural și mediul în circuitul acesta educațional economic și social. E un alt mod de a revitaliza comunitățile. Ne așteptăm ca acum lucrurile acestea să se întâmple mult mai mult și la un alt nivel, pentru că pe lângă eforturile pe care noi le facem împreună cu autoritățile și cu partenerii noștri vine și acest statut Unesco și această responsabilitate care cred că ne va face pe noi cu toții să privim lucrurile altfel.”
Ţinutul Buzăului va beneficia de promovarea UNESCO şi prin Reţeaua Europeană şi Globală a Geoparcurilor, iar noul statut va atrage turişti şi va avea potenţial pentru a convinge antreprenorii să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură. De asemenea, acest statut va atrage după sine finanţări şi investiţii în multe alte domenii de activitate, fiind o ocazie de renaştere economică şi socială a acestui teritoriu. Ce urmează, concret, ne spune tot Răzvan-Gabriel Popa, care este și director al Asociaţiei Ţinutul Buzăului:
„Pe termen scurt și mediu Asociația Ținutul Buzăului va continua procesul de dezvoltare și de management al zonei împreună cu partenerii, cu Consiliul Județean, cu primăriile, cu Universitatea din București. Avem în plan mai multe acțiuni concrete printre care, chiar anul acesta, de exemplu, vom face cel puțin o stație de reciclare a plasticului. Planul e să avem cinci stații de reciclare pe întreg teritoriul. Oamenii își vor colecta singuri plasticul, îl vor duce la punctul local de reciclare, acolo va fi tocat, va fi topit și returnat în obiecte: piepteni, ghivece, găleți, cârlige de rufe – o mulțime de lucruri. Practic, transformăm plasticul dintr-un deșeu într-o resursă locală circulară. Avem de gând să facem mult mai multe trasee de vizitare de bicicletă și hiking. Asta am început să facem încă de anul trecut. Aceste trasee merg prin natură și duc vizitatorii în zone de belvedere, în puncte unde pot observa animalele. În Ținutul Buzăului avem cele mai sălbatice zone din România, avem floră și faună foarte foarte bogate.
Traseele vor duce vizitatorii și la puncte naturale și culturale de interes și continuăm și procesul de desemnare și protejare a zonelor importante. Noi desemnăm, împreună cu primăriile, arii protejate de interes local. Anul trecut, de exemplu, am desemnat Fierbătorile de la Beciu, care sunt unul dintre cele mai frumoase situri cu vulcani noroioși și cel mai necunoscut poate. Protejăm practic aceste zone, venim și cu mici lucrări și le integrăm din nou în traseul turistic, economic, educațional. Vom continua să facem lucrurile acestea, continuăm de asemenea proiecte educaționale cu școlile, cu copiii, facem laboratoare de științe naturale. Anul acesta îl vom face pe al patrulea cel mai probabil. Sunt foarte multe lucruri interesante…”
Lista geoparcurilor UNESCO este compusă din 177 teritorii din 46 de ţări, ale căror situri şi peisaje de valoare internaţională sunt administrate printr-o abordare integrată, ce cuprinde dezvoltarea turistică, educaţia şi conservarea patrimoniului natural şi cultural.