Țara Hațegului, lumea dispărută a dinozaurilor
Geoparcul Țara Hațegului, situat în județul Hunedoara, este primul geoparc Internațional din România și din Europa de Est recunoscut ca sit UNESCO, pentru modul creativ de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit.
Daniel Onea, 28.03.2025, 14:00
Geoparcul Țara Hațegului, situat în județul Hunedoara, este primul geoparc Internațional din România și din Europa de Est recunoscut ca sit UNESCO, pentru modul creativ de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit. Universitatea din București și-a asumat administrarea statutului de Geoparc Internațional și de sit UNESCO.
În parteneriat cu alte entități, Universitatea contribuie la îndeplinirea tuturor obligațiilor internaționale și propune mereu activități de cercetare. Csiki-Sava Zoltán, conferențiar și cercetător la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, spune că, din roci, sunt extrase informații legate de viețuitoarele care au trăit aici în trecutul Pământului.
„În primul rând, activitatea noastră este concentrată pe descoperirea și interpretarea resturilor de dinozauri și ale altor animale care au trăit în zona Hațegului acum aproximativ 70 de milioane de ani. În principal, dinozaurii sunt cei care rețin atenția presei și atenția publicului larg. Din acest punct de vedere, recent, am reușit să identificăm două noi specii de dinozauri din grupul titanozaurilor, două noi specii care s-au adăugat la celelalte două specii care erau cunoscute anterior. Acest lucru nu este unic sau rar.
Acum doi ani, la fel, am reușit să identificăm o specie nouă de dinozaur, tot ierbivor, ca titanozaurii, dar, de data aceasta, de talie ceva mai mică și biped. L-am denumit Transilvanozaurus. La fel, în anii precedenți, au mai fost descoperite, au mai fost descrise din zona Hațegului, atât de către noi cât și de către colegi care lucrează în zona respectivă, alte specii de dinozauri, dar și specii de crocodilieni, specii de broaște țestoase, de mamifere, de reptile zburătoare și așa mai departe.”
La fel de importante sunt și descoperirile și cercetările legate de înțelegerea mediului în care au trăit aceste animale, a vârstei lor, a perioadei când au existat animalele respective, continuă Csiki-Sava Zoltán, conferențiar și cercetător la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
„Inclusiv din aceste puncte de vedere, am avut niște rezultate destul de semnificative în ultimele câteva decenii. Acestea ne-au permis să înțelegem mult mai detaliat ecosistemul care a existat aici, într-o zonă insulară. Zona Hațegului de astăzi și nu numai, o mare parte din zona Transilvaniei, acum 70 de milioane de ani, era o zonă de insulă înconjurată de ape marine, ape calde.
Era o insulă tropicală sau subtropicală, iar această insulă, practic, a influențat în mod decisiv viața organismelor care au existat aici. Ceea ce facem noi este să încercăm să creionăm în cât mai multe detalii, cât mai viu, viața pe această insulă. De câteva decenii bune, cercetarea din zona Hațegului și nu numai, în general, spuneam, în zona bazinului Transilvaniei, se desfășoară în colaborare cu cercetători din străinătate. Această colaborare a adus foarte multe beneficii cercetării geologice, paleontologice, din zona respectivă.
Lucrând cu colegi din străinătate, practic, avem acces, pe de o parte la cunoștințele lor și la bazele lor de cercetare, iar, pe de altă parte, colaborarea cu ei înseamnă tot timpul un schimb de informații, care ne ajută să înțelegem mult mai profund, mult mai detaliat, temele pe care le cercetăm. Deci, aceste activități de colaborare s-au dovedit, până la urmă, a fi esențiale în rezultatele pe care am reușit să le producem în zona respectivă.”
Rezultatele cercetării din Geoparcul Țara Hațegului sunt extraordinare, aici fiind identificate unele dintre cele mai fascinante specii de dinozauri pitici, adaptate la condițiile insulare. Totuși, de multe ori, aceste rezultate nu ajung mereu în atenția publicului.
„În momentul în care apar mai ales descoperiri noi, specii noi pe care le identificăm, încercăm să aducem astfel de informații și în fața publicului larg, tocmai pentru că aceste descoperiri ne permit să vorbim într-un limbaj ușor accesibil despre informații care, altfel, sunt foarte profund științifice și destul de dificil de înțeles de către publicul larg. Dar încercăm să ajungem în fața publicului larg și să vorbim despre descoperirile respective într-un limbaj cât mai accesibil și într-un limbaj care să ajute publicul larg să înțeleagă, într-adevăr, care este scopul și care este semnificația cercetărilor pe care le realizăm noi.
Dar, în afară de aceste contacte cu presa, nu sunt, din păcate, foarte multe oportunități de a vorbi, de a aduce în fața publicului larg aceste descoperiri. Există expoziții care sunt organizate, dar destul de rar, în diferite zone ale țării legate de astfel de descoperiri, dar, în general, sunt inițiative izolate. Nu există, să zicem, o strategie cuprinzătoare, națională, care să ajute această comunicare a cercetării, a științei către publicul larg.”
Cercetarea nu se oprește niciodată, spune Csiki-Sava Zoltán, conferențiar și cercetător la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
„Există descoperiri noi, există resturi vechi recercetate de către noi și care în acest moment sunt în lucru. Tot așa, împreună cu colaboratori din diferite țări din Europa, dar nu numai. Suntem destul de siguri că, în viitorul apropiat, într-un interval de câțiva ani, o să putem să mai adăugăm alte câteva specii noi de diferite animale care au trăit în această zonă acum zeci de milioane de ani. Evident, nu putem da foarte multe detalii despre aceste lucruri deocamdată.
Majoritatea cercetărilor sunt în desfășurare, ele, în principal, trebuie ținute destul de atent sub control, pentru că anunțarea, de exemplu, a unei specii noi trebuie făcută într-un anumit fel, după o anumită rigoare științifică. Această rigoare este încălcată în momentul în care informații nepotrivite pot ajunge în atenția publicului larg înainte de timp. Dar, cu siguranță, vor mai exista lucruri noi și descoperiri noi, interesante, din zona Hațegului în următorii câțiva ani.”
Dinozaurii descoperiți în Țara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice din grupul pterosaurilor.
