Strategia Națională pentru Păduri 2030
Luna acesta, guvernul de la București a aprobat Strategia Națională pentru Păduri 2030, un document care transpune în sectorul silvic din România Strategia Forestieră a Uniunii Europene.
Eugen Coroianu, 29.10.2022, 16:30
Luna acesta, guvernul de la București a aprobat Strategia Națională pentru Păduri 2030, un document care transpune în sectorul silvic din România Strategia Forestieră a Uniunii Europene. Adoptarea documentului, pe lângă importanța sa intrinsecă, reprezintă un jalon în implementarea Componentei C2 – Păduri și protecția biodiversității – din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La elaborarea Strategiei, demarată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, au participat profesori ai Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania din Braşov, ai Facultăţii de Silvicultură din Suceava precum şi experţi independenți din sectorul forestier.
Proiectul reprezintă un document strategic care are ca obiective generale: asigurarea integrării echilibrate a funcțiilor sociale, ecologice și economice în gestionarea pădurilor, obținerea unui acord social privind armonizarea drepturilor, intereselor și obligațiilor factorilor interesați și a celor afectați de gestionarea pădurilor, permiterea adaptării instrumentelor de reglementare și control, a celor de suport financiar și a celor afectați de gestionarea pădurilor. Dr. ing. Mihai Enescu, de la Facultatea de Agricultură din București, explică:
Sunt mai multe direcții concrete de acțiune, aș enumera o serie din ele. Toate sunt în egală măsură importante. Aș începe cu creșterea rolului socio-cultural al pădurilor. Aș continua cu gospodărirea pădurilor realizată de așa manieră incât să integreze și conservarea biodiversității, pentru că au fost nenumărate dispute sau păreri diferite pe care le dorim armonizate. O altă direcție de acțiune concretă vizează creșterea suprafeței acoperite cu păduri. Și aici aș face o paranteză – dacă vrem mai multe păduri, trebuie să identificăm terenuri cu destinație agricolă pe care să le împădurim. De asemenea, o altă direcție de acțiune importantă este cea care vizează reformarea rolului decizional al proprietarului privat de pădure. Și aici aș face o paranteză – e bine de știut că în prezent cam două treimi din păduri se află în proprietate publică – stat plus Unităţi Administrativ – Teritoriale, respectiv o treime în proprietate privată; și că în România există undeva la șapte sute de mii de proprietari de pădure. Cam acestea ar fi principalele direcții de acțiune. Sunt mai multe, toate sunt surprinse și fundamentate foarte bine în Strategie.
Oficialii guvernamentali și-au propus să răspundă și problemei tăierilor ilegale de păduri prin, de exemplu, implementarea completă a sistemului SUMAL de urmărire a lemnului, monitorizarea prin teledetecție și consolidarea regimului de sancțiuni. Situația este destul de îngrijorătoare în ceea ce privește pădurile din România, care între 2001 și 2021 ar fi pierdut 5% din suprafață, potrivit Global Forest Watch, adică aproape 400 de mii de hectare. L-am mai întrebat pe Mihai Enescu despre cine are rolul principal în punerea în practică a Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 și cum a fost ea coordonată cu documentul similar european:
Răspunsul cel mai corect cred că ar fi – tot sectorul. Fiecare factor interesat din tot ce înseamnă sectorul pădure-lemn are și va avea un rol fundamental, pentru că de așa manieră a și fost concepută Strategia, bazându-se pe acel amplu proces de consultare. Teoretic, au fost identificate toate punctele fierbinți, să le spunem, pe care dorim să le rezolvăm până în 2030, cu un calendar clar. Spuneați de monitorizare. Evident că autoritățile ar avea rolul principal, dar pe partea de implementare sunt și alte structuri: plecând și ajungând chiar, de ce nu, și la ocoalele silvice, dar sunt și alte entități în industria lemnului și de la caz la caz… Practic, în procesul de consultare au fost avute în vedere mai multe, să le spunem, acte strategice la nivel european: Strategia UE pentru păduri, Strategia pentru biodiversitate și altele. Preluând de acolo toate țintele ambițioase ale Uniunii Europene am încercat să le particularizăm pentru țara noastră. Altfel spus, și din punctul meu de vedere și este o opinie pe care și alții au vehiculat-o, Strategia Națională pentru Păduri este practic un plan de implementare a Strategiei Europene pentru Păduri. Având, încă o dată spun, țintele armonizate.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, arată că documentul planifică pe termen mediu viitorul pădurilor țării și reprezintă un pas extrem de important, chiar istoric. El subliniază că România are cele mai sănătoase și valoroase păduri din Europa, dar pentru a le conserva și proteja are nevoie de o linie verde care trebuie urmărită ani la rând. Această linie și cele mai bune propuneri pentru salvarea, dezvoltarea, exploatarea durabilă a pădurilor din țara noastră sunt conținute de Strategia Națională Forestieră 2030, mai spune deminitarul român.
