Șacalii – o problemă în România?

Șacalii, o specie invazivă în România, s-au înmulțit tot mai mult în ultima perioadă.

Eugen Coroianu, 31.03.2023, 15:09

Șacalii, o specie invazivă în România, s-au înmulțit tot mai mult în ultima perioadă. În diverse zone rurale ale țării localnicii se plâng că aceștia le atacă și mănâncă animalele din gospodării, iar specialiștii spun că din cauza șacalilor a început să scadă numărul iepurilor, rozătoarelor de câmp, căprioarelor și chiar al cerbilor. La Arad, în vestul țării, de pildă, cei care locuiesc în apropierea zonelor împădurite de lângă râul Mureș sunt terorizaţi după ce au început să le dispară animalele din curți.

Potrivit unui reportaj al unui post de televiziune, nimeni nu mai are curajul să meargă afară după lăsarea întunericului, iar cei mai vulnerabili sunt copiii mici. În sudul României, în județul Dolj, două ferme de oi au fost atacate recent de haite de şacali, peste o sută de animale fiind omorâte. Autoritățile locale spun că șacalii au ajuns să vină în sate deoarece au terminat fauna din câmp și sunt atrași de gunoaiele alimentare aruncate aiurea.

Prefectura Judeţului Dolj a solicitat o aprobare de la Ministerul Mediului pentru mărirea cotei fondului de vânătoare şi vânarea şacalilor pe timpul nopţii. În sud-estul României, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a semnat un contract de finanţare pentru extragerea controlată a 400 de exemplare de şacali din zonă. Contractul a fost adjudecat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, după ce locuitorii Deltei s-au plâns că şacalii le omoară animalele pe care le cresc în curţi şi le distrug grădinile de legume şi le-au cerut autorităţilor să reducă numărul acestora. Acțiunea este în plină desfășurare. Probleme cu șacalii sunt și în Munții Măcinului din apropierea Deltei Dunării.

Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului are însă o altă abordare, mult mai ecologică – a început demersurile pentru aducerea în rezervaţie a unei haite de lupi. Decizia are la bază studiile specialiștilor care pun înmulțirea necontrolată a șacalilor pe seama exterminării în timp a populației de lupi. Dincolo de aceasta, un factor favorizant îl constituie abundența de hrană din regiune, după cum explică directorul Parcului, Viorel Roşca:

„A găsit terenul liber, cu hrană îndestulată, locuri excelente pentru adăpost, hrană și reproducere, iar înmulțirea lui este exponențială în ultimii ani și este favorizată, așa cum am spus, de mediul acesta prielnic. Iar pagubele sunt vizibile, sunt vizibile prin sărăcirea, eroziunea zestrei faunistice naturale și aș putea da exemple, în special în populația de mamifere mici din Dobrogea, din regiunea stepică. Aș aminti aici popândăul și grivanul dobrogean, iar dintre păsările care cuibăresc la sol afectată a fost o specie rară, vulnerabilă și periclitată la nivel european – este vorba de pasărea ogorului. În ultimii ani omul nu s-a alarmat decât atunci când a fost afectat prin pierderile pe care le-a avut în ceea ce privește animalele domestice ale comunităților locale. E un fapt trist, se tot discută, își dau cu părerea diverși oameni, de cele mai multe ori cei care nu locuiesc și nu cunosc situația reală din teritoriu și nu trebuie să fii doctor în biologie ca să îți dai seama că este o situație alarmantă și trebuie găsite soluții.„

Dar cum vor regla lupii populația de șacali din zonă? Ne răspunde tot Viorel Roșca: „Nu-i atacă fizic, direct, dar însăși simpla prezență a unei haite de lupi, și ne gândim aici la cinci-șase indivizi, inhibă mai ales în perioada de reproducere. Lupul și șacalul au aceeași perioadă de reproducere, februarie-martie, aceeași perioadă de gestație, iar simpla prezență inhibă din punct de vedere hormonal femelele de șacal în perioada de împerechere: și nu va mai avea opt pui acolo unde este hrană abundentă, așa cum, repet, există în zonele virgine din punctul ăsta de vedere și protejate, ci va avea doi sau nici unul. Deci se schimbă cumva compoziția lanțului trofic și se ajunge la un echilibru. Nimeni nu-și dorește să dispară o specie, fiecare specie are rolul ei în acest circuit și în acest reglaj natural între specii și echilibrul de care vorbeam, dar contează numărul în care sunt prezente aceste specii, numărul de indivizi. Și atunci va avea loc o ponderare și o ținere în frâu, dacă vreți, a populației de șacali.„

În opinia conducerii Parcului Național, lupul este singura soluţie pentru a ţine sub control efectivele de şacali care au produs pagube comunităţilor din zona Munţilor Măcinului. Directorul Viorel Roşca spune că în multe zone ale Europei s-a dovedit că acolo unde au fost împuşcati şase indivizi de şacal au apărut alţi 12, pentru că sunt condiţii de hrană și nu au competitori. Deci vânătoarea nu rezolvă problema. Șacalul auriu este un amestec între lup și vulpe, de talie mică spre mijlocie, cu lungimea corpului de până într-un metru și cu o greutate de 10 kg. Potrivit siteului „România neîmblânzită”, acesta se hrănește cu iepuri, rozătoare, pui de căprioară, păsări și ouăle acestora, broaște, pești, șopârle, șerpi, insecte. În Bulgaria și România este un prădător frecvent al turmelor de oi.