Raportul „Planeta Vie 2016”

Raportul Planeta Vie 2016, realizat de organizaţia ecologistă World Wide Fund for Nature şi de Societatea Zoologică din Londra, avertizează că biodiversitatea este în pericol de dispariţie.

România Internațional, 25.11.2016, 09:28

Raportul Planeta Vie 2016, realizat de
organizaţia ecologistă World Wide Fund for Nature şi de Societatea
Zoologică din Londra, avertizează că biodiversitatea este în pericol de
dispariţie. Numai în ultimii 40 de ani au dispărut 60% din vertebrate. In
special, animalele care trăiesc în păduri, lacuri, rîuri şi zone umede sunt
cele mai afectate. Vinovat de toate acestea este omul care prin distrugerea
zonelor sălbatice pentru agricultură, braconaj şi despăduriri a decimat
populaţii întregi de de tigri asiatici, rinoceri, elefanţi africani,
vulturi sau chiar unele specii de peşti. De asemenea, poluarea este o altă
cauză care duce la dispariţia unor specii. Prin agricultură se foloseşte un
volum mare de substanţe chimice care au impact asupra speciilor sălbatice şi a
habitatelor, fie direct, fie indirect, prin poluarea solului şi a apei. Balenele
ucigaşe şi delfinii din mările Europei suferă din cauza poluanţilor
industriali.O treime din speciile de rechini şi de pisici de mare sunt deja
ameninţate cu extincţia, în principal din cauza pescuitului în exces.

Aflăm mai
multe despre acest raport de la Magor Csibi, directorul WWF România: Ceea ce ne spune
raportul este că dacă continuăm să trăim în felul în care trăim, sa avem
impactul asupra naturii cum am avut până acum, atunci va începe a şasea
extincţie în masă a speciilor de pe planeta noastră. A doua concluzie
este că am intrat într-o nouă eră geologică, în Antropocen, asta înseamnă că
dacă meteoriţii sau vulcanii, de acum 100 de mii de ani, apar în
straturile de rocă, tot aşa peste milioane de ani vor apărea urme ale oamenilor
în straturile de rocă începând cu plasticul şi cu toate urmele de poluare pe
care le producem în acest moment. Asta înseamnă că omul a început să aibă un
impact nu numai la mediul nostru imediat, dar el afectează geologic şi
geomorfologic viitorul planetei.

Precedentul
raport, publicat în 2014, a estimat că populaţiile speciilor sălbatice de pe
Terra s-au înjumătăţit în ultimii 40 de ani. Noul raport arată că această
tendinţă continuă: Din
1970 pâna acum, în 46 de ani, am pierdut 58% din biodiversitatea totală a
planetei. Dacă se va accelera acest trend vom pierde şi mai mult, iar în
următorii 4 ani vom pierde două treimi din totalul speciilor de pe
planetă. Aceste pierderi nu sunt uniforme. Sunt zone unde se pierde mai mult,
de exemplu în apele dulci de pe planetă peste 80% din biodiversitate s-a piedut
în ultimii 46 de ani, iar pe uscat s-a piedut peste 53%. Asta înseamnă că în
continuare problema este extrem de mare şi tindem să pierdem inclusiv specii
foarte cunoscute sau foarte apropiate de noi. De cele mai multe ori, când
ne gândim la o extincţie ne gândim la acele specii pe care le ştim că sunt în
pericol, ne gândim la tigri, ne gândim la elefantul african, la rinocerul negru
şi aşa mai departe. Insă, de data asta va fi vorba de specii mult mai aproape
de noi. De exemplu, populaţia de ton, un aliment accesibil pe toată planeta, ar
putea să scadă în următorii 10 ani, pentru ca apoi să dispară total. In
România, o specie relevantă pentru noi este ghiocelul care ar putea să dispară
din sălbăticie din cauză că primăvara sunt foarte mulţi culegători. Apoi
avem o problemă globală cu populaţia de albine care s-a redus masiv,iar dacă nu se iau măsuri va fi
extrem de neplăcut în viitorul apropiat.

Cercetătorii
arată ca omul trebuie să-şi schimbe comportamentul şi să găsească soluţii
pentru restaurarea ecosistemelor de care depinde. Reducerea deşeurilor
alimentare şi înlocuirea combustibililor fosili cu alternative de energie din
surse regenerabile, sunt elemente care trebuie luate în calcul pentru salvarea
biodiversităţii. Magor Csibi: Este nevoie ca noi, consumatorii
finali, să ne schimbăm comportamentul, este nevoie să reducem drastic
risipa. In agricultură vedem că problemele sunt extrem de mari. In acest
moment, ne hrănim cu 12 specii de plante şi cu cinci specii de animale, adică
am înlocuit o mare majoritate a biodiversităţii de pe această planetă cu 17
specii, iar acest lucru va afecta în mod direct viitorul planetei noastre.
Agricultura este pericolul cel mai mare la adresa pădurilor. Este primul factor
în problema despăduririlor, se folosesc 70% din resursele de apă pentru
agricultură. Deci aceste lucruri generează un supraconsum. Asta în condiţiile în care
aruncăm o bună parte din alimentele pe care le producem. Mai bine de o treime
din toate alimentele produse pe această planetă sunt aruncate în fiecare an. Si
în sectorul energetic avem multe de schimbat. Aici vorbim de dependenţa noastră
de combustibilii fosili, iar dacă nu vom face nimic schimbările chimatice vor
avansa. Semnalul este că suntem undeva aproape de margine.

Raportul
Planeta Vie 2016, care prezintă starea de sănătate a planetei,
prezintă si câteva exemple de specii care, datorită eforturilor umane de
conservare, şi-au revenit. Un exemplu îl reprezintă revenirea râsului în
Franţa, unde populaţia a ajuns de la 0 exemplare în 1970, la 108. La fel, ursul
panda gigant sau castorul nu mai sunt pe cale de dispariţie, iar în
România se fac eforturi pentru ca zimbrul să fie reintrodus în mediul său
natural.