Protejarea pădurilor în ţările din regiunea carpatică

Munţii Carpaţi se întind pe teritoriul a opt state, au o lungime de 1500 de km şi, după Alpi, sunt cel mai extins lanţ muntos din Europa.

România Internațional, 27.10.2017, 13:18

Munţii Carpaţi se întind pe teritoriul a opt state, au o
lungime de 1500 de km şi, după Alpi, sunt cel
mai extins lanţ muntos din Europa. Carpaţii reprezintă o bogăţie naturală unică
cu o mare valoare biologică, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase
specii periclitate de plante şi animale, o zonă cu cele mai întinse păduri virgine
din Europa. In aceşti munţi ar fi peste 300 de mii de hectare de păduri
cvazi-virgine, o mică parte din suprafaţa forestieră ce acoperea odinioară
Europa. Acestea includ peste 10.000 de hectare de păduri de fag în
estul Slovaciei şi vestul Ucrainei, intrate în patrimoniul UNESCO,dar şi unul dintre
puţinele peisaje forestiere intacte din Europa, identificat în sudul Carpaţilor
din România.

Amintim că peste 24.000 de hectare de păduri de fag din România au fost incluse,
în acest an, în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO. Totuşi, Carpaţii
continuă să fie ameninţaţi de intervenţia omului prin fragmentarea habitatelor,
dispariţia multor specii de plante şi animale, prin alterarea şi antropizarea
peisajelor naturale sau distrugerea râurilor de munte. Din aceste motive,
ţările din regiunea carpatică au hotărât, în urmă cu 14 ani, să coopereze
pentru protejarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, punând bazele
Convenţiei Carpatice.

La mijlocul lunii octombrie, la Lillafuered, în Ungaria,
a avut loc cea de a cincea Conferinţă a Părţilor la Convenţia privind
protejarea Carpaţilor. Acolo a fost prezentă şi Alina Szasz, manager public în
cadrul Consiliului Judetean Braşov:
Convenţia Carpatică a fost ratificată de România în anul 2006. Este o înţelegere între toate ţările strabătute de lanţul carpatic: Ucraina, Cehia,
Slovacia, Ungaria, Serbia, Polonia şi România şi are ca scop să privească cumva
lanţul carpatic ca o singură entitate şi nu ca o rivalitate sau ca o formă cu
graniţe.Se încearcă o asigurare a managementului resurselor culturale şi
naturale, crearea de oportunităţi de locuri de muncă, făcând tot timpul
referire şi la oamenii care sunt în Munţii Carpaţi. Convenţia în sine are 8
grupuri de lucru: conservarea sustenabilă a biodiversităţii, dezvoltare
spaţială, agricultura şi dezvoltare rurală, gestionare durabilă a pădurilor,
industrie, transport şi infrastructură, turism durabil, cultură şi tradiţii şi
adaptarea la schimbările climatice. Pe lângă aceste 8 grupuri de lucru,
Convenţia are şi patru protocoale adiţionale: protocol pentru utilizarea şi
conservarea durabilă a diversităţii biologice, protocol pentru managementul
durabil al pădurilor, protocol pentru turism durabil şi pentru transport
durabil. Practic, în cadrul întâlnirii Părţilor, care are loc la fiecare la 3
ani, s-a luat fiecare protocol în parte, fiecare articol din cadrul Conventiei,
şi s-au prezentat părţile bune, demersurile făcute până acum şi ce este de
făcut. Fiecare ţară prezentându-şi evoluţiile pe zona
respectivă.

Incepând din acest an, România găzduieşte Biroul Platformei de Cooperare a
Turismului Durabil din cadrul Convenţiei Carpatice, primul la nivel naţional şi
al treilea în plan regional, după cele din Ucraina şi Polonia. Aici se vor
desfăşura o serie de activităţi menite să valorifice potenţialul
imens al Carpaţilor şi se vor identifica cele mai bune modalităţi de cooperare
între toţi actorii implicaţi în sectorul turistic, care îşi desfăşoară
activitatea în zona montană din România. Alina Szasz: Noi am prezentat în Ungaria, la Lillafuered, acel program de
lucru care l-am stabilit pentru 2017-2020, program care are cinci sarcini
generale printre care gestionarea unei baze de date în care sunt încărcate în
permanenţă proiecte derulate sau implementate pe lanţul montan, surse de
finanţare existente etc. In acest fel, toate UAT-urile, toate ONG-urile
la nivelul României şi la nivelul întregului lanţ carpatic să aibă acces la
toate informaţiile despre proiectele care s-au derulat pe zona montană tocmai
pentru a evita dublarea, dar şi pentru a avea exemple de bune practici. Pe
lângă aceste cinci sarcini generale, am stabilit 15 activităţi din cele 27 care
sunt prinse în Planul de acţiune de ţară şi 9 activităţi din 24 care sunt
prinse în planul de actiune comune ţărilor semnatare. Aceste două planuri de
acţiune (de ţară şi comune ţărilor semnatare) sunt de fapt corpul strategiei
pentru turism durabil. Strategia aceasta ne dă cadrul, ne dă acţiunile care ar
trebui implementate la nivelul lanţului carpatic, iar fiecare ţară ar trebui
să-şi stabilească, în funcţie de gradul de dezvoltare la care s-a ajuns, ce
anume se doreşte şi ce anume este nevoie să se facă. In felul acesta ne dorim să ajungem la o dezvoltare unitară.

La
implementarea Convenţiei Carpatice a contribuit prin diverse proiecte şi
organizatia ecologistă WWF România, după cum ne spune Cristian Pap, coordonator
regional arii protejate la WWF România: Am avut un
proiect implementat pe toată ecoregiunea Carpaţi, în care am dezbătut problema
utilizării durabile a resurselor naturale. Vorbim aici de păduri, de tot
felul de specii de plante şi animale, de ape etc. In prezent avem un
proiect dedicat dezvoltării infrastructurii durabile la nivel de Carpaţi. Aici
avem ca parteneri strategici Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor
şi ne dorim să avem, de exemplu, autostrăzi construite în aşa fel
încât să ţină cont inclusiv de mişcarea animalelor de talie mare în
zonele cu biodiversitate ridicată. Ne referim la acele ecoducte sau alte măsuri
de reducere a impactului autostrăzilor sau a drumurilor asupra deplasării
carnivorelor mari. Pe de altă parte, s-au făcut paşi importanţi prin
identificareaa pădurilor virgine şi protecţia lor. Am fost activi şi pe partea
de schimbări climatice. In urmă cu două săptămâni în Ungaria, de exemplu, s-a
adoptat noua formă a Convenţiei care include un articol în plus – articol
care recunoaşte vulnerabilitatea munţilor Carpaţi în faţa schimbărilor
climatice. Articolul obligă părţile semnatare ale Convenţiei să implementeze
acţiuni pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice cum ar fi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră. In acelaşi timp obligă părţile să ia
şi măsuri de adaptare la impactul schimbărilor climatice care deja îşi fac simţită
apariţia.

Reprezentanţii celor şapte state prezenţi la
reuniunea din Ungaria au ajuns la concluzia că este nevoie în continuare de
cooperare pentru a face faţă noilor provocări din regiunea carpatică. Cea de a şasea Conferinţă a Părţilor din Convenţia
Carpatică va avea loc în anul 2020 în Polonia.