Protejarea pădurilor din Carpaţi

Munţii Făgăraş au o suprafaţă de 198 de mii de hectare, cu peisaje unice de o frumuseţe rară, cu zone sălbatice şi o biodiversitate bogată, desemnat sit Natura 2000.

România Internațional, 26.02.2016, 09:56

Munţii
Făgăraş au o suprafaţă de 198 de mii de hectare, cu peisaje unice de o
frumuseţe rară, cu zone sălbatice şi o biodiversitate bogată, desemnat sit
Natura 2000. Din păcate, în ultimi ani, aceşti munţi sunt tot mai goliţi de
păduri. De
altfel, în Argeş a fost înregistrat cel mai ridicat număr de defrişări ilegale
identificate de autorităţi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri,
însă numărul a crescut în anii următori. Cele mai expuse sunt pădurile
aflate în proprietate privată, pentru care proprietarii nu au încheiat
contracte de pază, cu toate că este obligatoriu. Situaţii asemănătoare se
regăsesc în toată ţara şi reprezintă o ameninţare foarte mare pentru
supravieţuirea pădurilor din Carpaţi, care sunt şi cele mai valoroase păduri
din Europa. De câţiva ani însă, Fundaţia Conservation Carpathia derulează un
proiect care salvează pădurile de la tăiere. Beneficiind de fonduri din
donaţii internaţionale, Fundaţia cumpăra pădurile care sunt scoase la
vânzare din zona Munţilor Făgăraş şi le reîmpădureşte, le
protejează, dar desfăşoară şi acţiuni de refacere a zonelor degradate.

Mihai
Zotta este director tehnic la această Fundaţie şi ne va explica cum a început
totul: Proiectul a început, ca idee, în 2005-2006 când în
zona Parcului Naţional Piatra Craiului începuseră tăierile ilegale de
pădure ca urmare a fenomenului de retrocedare a pădurilor. La acea dată, un
grup de filantropi, care aveau preocupări în conservarea naturii, au fost
invitaţi de Christoph Promberger, directorul nostru executiv, şi de Hanganu
Horaţiu, care era director interimar la Parcul Naţional Piatra Craiului, la
acea dată, şi după vizitarea zonei şi după unele discuţii, aceşti oameni au
ajuns la concluzia că există o variantă de a salva pădurile care erau ameninţate
de tăieri, dar nu cea clasică care înseamnă lupta împreună cu autorităţile
împotriva tăietorilor. Oamenii aceştia au ajuns la concluzia că cea mai mare
şansă pentru salvarea pădurilor din zona ar fi dacă aceste păduri s-ar
achiziţiona şi atunci ar putea fi păstrate şi conservate. Era o idee nouă şi
ciudată pentru acea vreme. Si acum oamenii se întreabă dacă nu cumva este
un scop ascuns în spate. In orice caz, în 2007, s-au achiziţionat primele
suprafete de pădure în zona Parcului Naţional Piatra Craiului. Apoi, datorită
faptului că s-au terminat tăierile din interiorul Parcului Naţional, acestea
s-au mutat pe Valea Dâmboviţei, în situl Natura 2000 nou înfiinţat în Munţii
Făgăraş. Aici, între 2004-2010, au fost aproape 2000 de hectare care au fost
tăiate în mod abuziv şi, din acest motiv, s-a continuat cu aceste
cumpărări de terenuri în această zona…Incet,
încet s-au tot achiziţionat suprafeţe de pădure. Există peste 600 de contracte
de vânzare cumpărare. Nimeni nu a crezut că începând de la primele 3 hectare o
să ajungem la suprafaţa care este achiziţionată în prezent, peste 16 mii de
hectare de pădure.

Pentru
administrarea pădurilor cumpărate, Fundaţia a înfiinţat propriul Ocol Silvic,
precum şi o Asociaţie de Vânătoare, prima din ţară care nu vânează nimic.
Fundaţia are şi trei pepiniere care produce material săditor pentru a
reface pădurile aşa cum erau ele în urmă cu mai bine de 100 de ani, adică cu
specii valoroase. În opinia specialiştilor de la Conservation Carpathia, este
foarte important să se păstreze compoziţia naturală a pădurii. Pe Valea
Dâmboviţei, în zona Rucăr, între 2005 şi 2011 au fost tăiate ilegal
peste 2.500 ha de pădure. Plantări nu s-au făcut aproape deloc. Fundaţia a
cumpărat 400 ha din cele distruse la Rucăr, care au început deja să fie
regenerate, ne mai spune Mihai Zotta: Iniţial, s-au
cumpărat toate pădurile care se puteau salva, ca să nu fie tăiate. Ulterior, în
special după anul 2012, am început o serie de proiecte de reconstrucţie
ecologică din care cel mai mare este co-finanţat de către Comisia
Europeană. Este un proiect Life Natura în care s-au achiziţionat 400 de
hetare de păduri tăiate din cele peste 2000 care există în zonă şi pentru care
facem reconstrucţia ecologică. Practic,activităţile efective de reconstrucţie
ecologică reprezintă cofinanţarea care vine de la CE, iar pădurile sunt
cumpărate de către Fundaţie din sursele ei. Avem trei pepiniere mici unde
producem o parte din puieţii necesari pentru plantări. Aici este o poveste
întreagă.. Acum 100 de ani, aceste păduri din Valea Dâmboviţei superioare
au fost păduri de fag şi amenstec de fag cu răşinoase. Erau aici păduri bogate
în specii de brad, fag, molid, paltin, ulm, apoi în zona montană superioară se
întindea scoruşul şi multe alte specii. În perioada comunistă, odată cu tăierea
pădurilor din această zonă, politica forestieră la acea vreme a impus ca, în
locul pădurilor de amestec valoroase naturale, să fie plantate păduri de
răşinoase, pentru că se considera că acestea cresc mai repede, iar lemnul
este mai valoros pentru construcţii sau pentru combinatele de mobilă care erau
în zonă. Noi trebuie să revenim acum la tipul natural fundamental
al pădurii care exista acolo.

Pe lângă refacerea plantaţiilor de arbori care au existat cândva în pădurile
din Făgăraş, se are în vedere şi refacerea luncilor de anin care au existat
de-a lungul râului Dâmboviţa şi pe afluenţii acestuia. În timp, se vor
achiziţiona alte şi alte suprafeţe de pădure, iar în final Fundaţia va crea o
zonă protejată de talie mondială în sudul Carpaţilor româneşti, în care
tăierile de arbori sau vânătoarea să fie complet interzise. Mihai Zotta:
Ceea ce ne dorim este ca Munţii Făgăraş sau o parte din ei, care
înseamnă golul alpin, pădurile virgine, pădurile care se află la altitudine,
zonele care au rămas încă naturale şi nu au fost exploatate, să devină Parc
Naţional. Munţii Făgăraş ar fi trebuit să fie primul parc naţional al României,
însă nu a fost aşa din cauza diferitelor interese socio-economice care au
existat acolo. Legat de acest lucru, încercăm să urmăm şi alt drum. Dorim să
iniţiem în toate comunităţile din jurul Munţilor Făgăraş un proiect prin care
să se identifice o serie de afaceri care sunt sustenabile, care aduc venituri
în comunităţile locale şi sunt prietenoase faţă de natură şi care contribuie la
conservarea naturii. Astfel, peste 5-10-20 de ani, aceste comunităţi locale să
conştientizeze şi să-şi dea seama că cel mai important capital pe care îl au în
zonă sunt Munţii Făgăraş. Am făcut
câţiva paşi pe acest drum. Avem un proiect în care s-au făcut studii
socio-economice şi sunt în lucru aceste planuri de afaceri. Este un prim pas
care considerăm că trebuie făcut în vederea viitoarei desemnări a unui parc
naţional.

Fundaţia Conservation Carpathia va
dona statului român ariile protejate pe care le va înfiinţa, cu condiţia ca
statul să preia administrarea lor şi să garanteze regimul de conservare.