Proiectul “Regăseşte România”
România dispune de un bogat şi valoros patrimoniu natural. Are cele mai diverse condiţii biogeografice din UE, care conservă ecosisteme unice şi specii rare.
România Internațional, 25.01.2019, 14:26
România dispune de un bogat şi valoros patrimoniu natural. Are cele mai diverse condiţii biogeografice din UE, care conservă ecosisteme unice şi specii rare. Are 30 de parcuri naturale şi naţionale, două geoparcuri, câteva sute de rezervaţii şi monumente ale naturii, 19 situri Ramsar, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, dar şi multe arii naturale protejate de interes european incluse în reţeaua Natura 2000. Coaliţia Natura 2000 a lansat, la sfârşitul anului trecut, proiectul „Regăseşte România” care oferă o nouă viziune de dezvoltare sustenabilă a României, prin conservarea naturii în ariile protejate. Ecologiştii propun o mai bună administrare a ariilor protejate, care să contribuie atât la conservarea biodiversității, cât și la dezvoltarea durabilă a localităților.
Liviu Cioineag, director executiv al Fundaţiei Coaliţia Natura 2000 „Din păcate, România deși are doar 25% din teritoriul național desemnat pentru a fi sub statut de protecție, acest statut de protecție se aplică, în foarte multe cazuri, doar pe hârtie. Există un management deficitar care, cu siguranță, poate fi îmbunătățit, dacă ne dorim un cadru natural, dacă ne dorim ca natura să existe și peste 30 de ani, în aceeași formă în care o cunoaștem astăzi. Tocmai de aceea Coaliția Natura 2000 a lansat o viziune realizată de către specialiștii oraganizaţiei noastre. Peste 20 de OGN-uri implicate în conservarea biodiversității, dar și alte ONG în afara Coaliției Natura 2000, au lucrat aproape doi ani pentru a realiza un document – strategie care ne arată cum ar trebui să vedem natura peste 10 sau 20 de ani. Este un vis pe termen lung care ne spune că vrem să avem și mai multe arii naturale protejate. Ar trebui ca procentul de zone aflate sub protecție să crească, de la 23% ,cât este în prezent, la aproape 30%. In plus, cel mai mult ne dorim ca toate aceste parcuri să fie administrate coerent și principalul lor scop să fie protecția biodiversității. Adică, gradul de conservare, gradul de non-intervenție – modul în care omul intervine în aceste parcuri naturale prin activitatile sale -, teritoriul pe care se intervine să scadă și natură să recupereze cât mai mult teritoriu, undeva la 75% din suprafata fiecărui parc ar trebui sa fie zonă de non-intervenție. Asta înseamnă că va trebui să nu desfaşurăm decât activităţi de turism sau ştiinţifice”.
ONG-urile și activiștii de mediu critică dur eliminarea din legislația de mediu a noțiunii de custode al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Custozii au împiedicat, de-a lungul timpului, mai multe proiecte controversate în zonele protejate (hoteluri, exploatări miniere, drumuri, defrișări, proiecte imobiliare), pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor. O altă problemă a ariilor protejate o reprezintă lipsa finanţărilor, care să permită asigurarea managementului acestor arii şi atingerea obiectivelor de protecţie a naturii.
Liviu Cioineag: „Avem nevoie de o administrare unitară. Avem nevoie ca statul român să coordoneze adminstrarea acestor arii naturale într-un mod unitar. Ne dorim să existe o linie de finanțare dedicată pentru arii naturale protejate pentru că, până în prezent, doar parcurile administrate de Regia Naţională de Pădurilor – ROMSILVA -, primesc buget din exploatarea lemnului, undeva la 3 milioane de euro pe an. In rest, toate celelalte arii naturale protejate, dar în special siturile Natura 2000, nu au parte de nici un fel de finanțare. Ele au fost administrate până în toamna anului trecut de către diferite tipuri de entități, de la Agenții pentru Protecţia Mediului, până la Consilii Județene, locale, universități, ONG-uri. Practic, din toamna anului trecut am asistat la o centralizare a tipului de administrare. Agenția Națională pentru Arii Protejate, înființată în urmă cu doi ani, a preluat siturile Natura 2000, mai puțin Biosfera Delta Dunării și parcurile naționale de la Romsilva. Am asistat la un șoc în ceea ce privește managementul ariillor naturale protejate. Dacă până nu demult, ONG-urile, societatea civilă se implica pentru a atrage fonduri şi pentru a desfăşura lucrări de cercetare, de monitorizare, de identificare de specii, conservare, patrulare, activităţi turistice, care aduceau cumva plus valoare comunităţilor locale, acum, acestea au fost eliminate. Putem spune că, în acest moment, ariile naturale protejate din România, mai puţin parcurile naţionale de la Romsilva, sunt pe mâna nimănui, sunt lipsite de orice fel de paznic, de orice fel de administrare”.
Specialiştii care au iniţiat Proiectul „Regăseşte România” au stabilit zece principii de bază pentru managementul rețelei de arii protejate și conservarea naturii în România. Erika Stanciu, director ProPark-Fundaţia pentru arii protejate, membră în Coaliţia Natura 2000: „Aș menționa, în primul rînd, principiul priorității care se referă la faptul că acolo unde avem arii protejate, obiectivele acestora trebuie să fie prioritare în raport cu orice alte obiective. Asta prevede legislaţia, așa ar trebui să se și întâmple, pentru că în zonele în care sunt arii protejate, punând pe primul plan obiectivele acestora, care se referă la conservarea naturii și la dezvoltare durabilă, vom reuşi într-adevăr să facem ca aceste arii protejate să devină modele pentru societatea noatră. Aceste modele de dezvoltare vor atrage și dezvoltarea socială. Un alt principiu foarte important îl constituie transparența. Sistemul de decizie în managementul ariilor protejate din România trebuie să fie transparent și trebuie să permită implicarea activă a tuturor factorilor interesați. Acest lucru ne duce la un alt principiu important și anume cel al manegementului participativ. Un principiu care este foarte important, pentru că în momentul de față acest sistem participativ al ariilor protejate este amenințat prin retragerea custozilor, care timp de 18 ani s-au îngrijit de ariile protejate. Principiul managementului participativ înseamnă pentru noi că toți actorii interesați și cu resurse trebuie să poată partcipa la managementul ariilor protejate”.
Autorii acestui document speră ca proiectul „Regăseşte România” să fie preluat într-o strategie naţională de către autorităţile responsabile, astfel încât să se găsească soluţiile potrivite pentru a păstra acest patrimoniu natural unic în Europa.
