Proiecte de mediu pentru capitala României
Platforma de Mediu pentru București a anunțat recent susținerea a trei proiecte pentru un al doilea an consecutiv și finanțarea a alte patru noi, care susțin creșterea calității spațiilor verzi ale orașului.
Eugen Coroianu, 25.11.2022, 16:59
Platforma de Mediu pentru București a anunțat recent susținerea a trei proiecte pentru un al doilea an consecutiv și finanțarea a alte patru noi, care susțin creșterea calității spațiilor verzi ale orașului. Inițiatorii descriu Bucureștiul drept un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. De aceea, spațiile verzi urbane deschise comunității reprezintă o prioritate pentru următorul an și sunt tema principală pentru a doua rundă de finanțare.
Unul dintre proiecte vizează aerul din capitala României, iar motivele implicării în astfel de proiecte sunt prezenatte de Alexandru Oprița – coordonator al Platformei de Mediu pentru București:
„Referitor la calitatea aerului, noi, înainte să începem munca în platformă, am lansat un raport de cercetare privind starea mediului în București, raport care ne arată ceea ce deja știam: calitatea aerului în oraș nu e una bună, iar sursele de poluare, majoritatea, țin de activitatea umană – fie că vorbim de trafic, fie că vorbim de managementul deșeurilor, fie că vorbim de calitatea precară a spațiilor verzi. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea în ce fel de oraș vrem să trăim, pentru că am ajuns cumva într-un punct, universal valabil, nu doar pentru București, în care bunăstarea economică nu mai e suficientă. Avem nevoie să trăim într-un mediu mai bun, iar impactul nostru asupra mediului e unul foarte mare. Secolul XXl vine cu două mari schimbări de mentalitate pe care trebuie să le facem, dacă vrem să avem un nivel mai bun de trai. Prima e modul în care ne raportăm la natură. Trebuie să învățăm să nu mai lucrăm împotriva naturii ci să lucrăm cu ea. Și a doua e legată de modul în care facem lucrurile. Trebuie să învățăm să gândim lucrurile nu doar din punct de vedere individual, ci mai ales pentru comunitate, să începem să le facem împreună, să începem să prioritizăm bunurile comune, pentru că, oricât de bine ne-ar fi nouă, fiecăruia, la noi în casă, atunci când ieșim pe stradă toți respirăm același aer, toți ne lovim de trafic, toți ne lovim de aglomerație și de spații publice de o calitate care nu ne place.”
Alexandru Oprița, coordonator al Platformei de Mediu pentru București, a prezentat şi modul de dezvoltare a proiectului:
„Referitor la proiectul pe care îl finanțăm cu privire la calitatea aerului, acesta se numește aerlive.ro și este un proiect implementat de o asociație numită Ecopolis. Ce ne-am dat noi seama, sau ce și-au dat ei seama mai bine zis, e că, înainte de a face politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului, trebuie să avem date transparente ca să vedem ce componente ale comportamentului nostru afectează cel mai mult calitatea aerului. Drept urmare, ei au pornit o rețea independentă de monitorizare a calității aerului, tocmai pentru că rețeaua publică nu e suficient de transparentă și datele pot fi cumva puse sub semnul întrebării. Iar prin proiectul finanțat de noi această rețea a fost extinsă cu încă 20 de senzori. Și va continua această extindere. Mai mult, o parte din comunitățile din București și din jurul Bucureștiului, trei comunități, au scris împreună cu asociația Ecopolis o serie de politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului”.
Platforma de mediu pentru București aduce laolaltă organizații non-profit, grupuri de inițiativă civică, autorități publice și companii pentru a crea impactul colectiv necesar pentru a transforma capitala României într-un oraș în care locuitorii duc o viață sănătoasă și se simt bine. Dezvoltarea spiritului civic este deci o componentă deosebit de importantă. Iată ce ne spune Alexandru Opriţa:
„Prin platforma de mediu am hotărât să schimbăm puțin abordarea, să începem să lucrăm, să creăm o comunitate de mediu care să cuprindă atât societatea civilă, cât și administrație publică și companii, astfel încât să schimbăm cultura aceasta a colaborării. De fapt, de cele mai multe ori lipsește încrederea. Noi, în societatea civilă, am învățat cum să facem advocacy, cum să ne opunem unor acțiuni ale administrației publice. Administrația publică a învățat cum să se apere, ceea ce ne lipsește e să învățăm cum să construim împreună. Pentru că problemele de mediu ale Bucureștiului sunt atât de complexe și ceea ce vedem noi e că e nevoie de o abordare strategică, la care toate părțile să contribuie în mod egal. Trebuie să învățăm să nu ne mai sabotăm unii pe alții, să învățăm cum să ne bazăm politicile publice pe dialog și să găsim acea rețetă de asumare comună a unor direcții, astfel încât la finalul zilei să nu mai dărâmăm mereu zidul pe care-l construiește celălalt. Să nu o luăm mereu de la zero, să învățăm cumva să construim unul pe fundația pusă de celălalt. E clar că dacă vorbim de calitatea aerului sunt lucruri pe care le poate face administrația publică, dar sunt lucruri pe care le pot face și cetățenii. Decizia de a renunța sau nu la mașină sau de a folosi mașina într-o zi sau nu e și o decizie personală a cetățenilor, dar pentru asta avem nevoie de date, avem nevoie de conștientizare, avem nevoie de alternative. În același timp, putem pune la fel problema și cu spațiile verzi din capitală. De multe ori vedem că acestea, fie în unele zone lipsesc – oamenii din anumite cartiere nu au acces la un spațiu verde – iar în alte zone, unde chiar există spații verzi, acestea sunt foarte, foarte prost întreținute”.
În 11 ani de existență, Fundația Comunitară București a finanțat peste 700 de proiecte și burse în valoare totală de aproape 4 milioane de euro. Ea se inscrie intr-o rețea națională, alături de alte 18 organizații similare din România.
