Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Primele perdele forestiere de protecţie

Nevoia de perdele forestiere de protecţie care să protejeze câmpurile şi drumurile de zapadă şi vânt a fost sesizată încă din 1860 de agronomul Ion Ionescu de la Brad care a realizat pe terenul fermei sale o plantaţie pentru “adumbriri contra vântului.

Primele perdele forestiere de protecţie
Primele perdele forestiere de protecţie

, 28.11.2014, 13:56

Nevoia de perdele forestiere de protecţie care să protejeze câmpurile şi drumurile de zapadă şi vânt a fost sesizată încă din 1860 de agronomul Ion Ionescu de la Brad care a realizat pe terenul fermei sale o plantaţie pentru “adumbriri contra vântului”. Apoi, apar pe moşiile din zona Ialomiţei primele ”perdele colectoare de zăpadă şi domolitoare de vânturi” cu salcâmi. Un rol important în extinderea perdelelor forestiere l-au avut plantaţiile din jurul conacelor şi anexelor gospodăreşti. In 1884 s-a trecut la fixarea nisipurilor din Oltenia.



Aici, în perioada 1890-1895, pentru prima oră în România şi printre printre primele ţări din lume, erau deja fixate cu ajutorul perdelelor forestiere din salcâm circa 3000 de hectare de nisipuri mobile şi semimobile. Dacă în această zonă, cu secole în urmă, cea mai mare parte a nisipurilor erau stabilizate şi protejate de covorul verde al pădurilor şi păşunilor naturale, cu timpul agricultura intensivă şi defrişările au dus la dezlănţuirea furtunilor de nisip. Cu timpul, după dezastrele produse de secetele din anii 1929 şi 1935, a existat o opinie unanimă în favoarea perdelelor forestiere de protecţie…



La început, perdelele erau realizate răzlet, ici-colo, fără legatură între ele, pe izlazuri, pe loturi agricole, apoi după 1950 se înfiinţează reţele de perdele forestiere de la mai multe staţiuni experimentale agricole. Prin reforma agricolă din 1945 s-au mai creat în România peste 1000 hectare de perdele de protecţie, îndeosebi în Ialomiţa, Buzău şi Brăila. Numai că, în 1958, apare prima manifestare împotriva acestor lucrări, ca urmare a politicii de extindere a suprafeţelor agricole. Astfel se defrişează mii de hectare de perdele de protecţie a câmpului agricol, cele care protejau şoselele naţionale, o mare parte din perdelele parazăpezi de protecţie a căilor ferate, inclusiv perdelele experimentale din reţeaua staţiunilor de cercetări. Adam Crăciunescu, director general Romsilva:



După cum am putut constata, de-a lungul timpului, întotdeauna, în perioada de iarnă, mai ales în zona de câmpie a Bărăganului şi chiar în zona de vest şi de est a României avem probleme cu ninsorile în sensul că vânturile care bat din partea de est, calamitează aceste infrastructuri ale României. Şi, în acest sens, e normal că ar fi bine, de-a lungul căilor de comunicaţie să fie instalate aceste perdele forestiere ca să protejeze aceste tronsoane ale infrastructurii din România. Dar, aceste perdele protejau nu numai căile de comunicaţie, căile ferate, drumurile naţionale şi autostrăzile, aceste perdele forestiere, se realizau şi pentru protecţia câmpului. Noi am avut un plan ambiţios după 1906 în România şi până în perioada interbelică când într-adevar a fost un program pentru înfiinţarea perdelelor forestiere. În Câmpia Bărăganului a fost un caroiaj de perdele forestire. La ora actuală le mai putem vedea numai în zona Cadrilaterului, zona în care tot ingineri şi silvicultori români au instalat aceste perdele



În această toamnă, Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva a demarat lucrările la prima perdea forestieră de protecţie din ultimii 25 de ani, realizată în estul judeţului Ialomiţa, de-a lungul autostrăzii A2, pe un tronson de 11 km, respectiv o suprafaţă de 24 de hectare. Reprezentanţii Romsilva susţin că s-au efectuat studiile de fezabilitate pentru realizarea a 600 kilometri de perdele forestiere la nivelul întregii ţări, însă depinde de proprietarii care deţin aceste terenuri dacă-şi vor da acordul pentru înfiinţarea perdelelor.



Proprietarii terenurilor care mărginesc drumurile naţionale sunt încurajaţi să facă parte din program şi să permită realizarea perdelelor pe proprietăţile lor, în schimbul unei rente. Dacă proprietarii nu sunt de acord, Romsilva va face exproprieri pentru utilitate publică. Adam Crăciunescu:


“S-au aplicat retrocedări fără să se ţină cont de aceste suprafeţe şi ne-am trezit după anii ‘90 că sunt necesare. Parlamentul României a aprobat o lege a perdelelor forestiere dar nu e suficient pentru că, la ora actuală, nu avem terenurile la dispoziţia statului să realizăm aceste perdele forestiere. Aici, la Feteşti, am reuşit să luăm prin Hotarâre de Guvern 23,9 hectare de la Administraţia Domeniilor Statului, le-am trecut în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor şi astăzi este primul tronson de perdea forestieră pe care o realizăm de-a lungul Autostrăzii A2.”



Într-un program coerent, de 10 ani, se pot realiza perdelele forestiere de care are nevoie România, a mai spus şeful de la Romsilva subliniind că ideea nu este nouă, însă, pentru prima oară din 2002, de când s-a dat Legea 289 privind perdelele forestiere de protecţie, a fost alocat şi un buget. Anul acesta bugetul este de 30 de milioane de lei şi, în opinia celor de la Romsilva, ar trebui dublat din 2015.


”La nivel naţional sunt necesare circa 1720 de km de perdele forestiere pentru protecţia drumurilor în afară de protecţia câmpurilor. Prin acest proiect s-a realizat o parte a studiului de fezabilitate, ştim unde trebuie amplasate perdelele dar problema este cu proprietarii de terenuri care nu sunt de acord să pună la dispoziţie aceste terenuri. E normal, conform legii, proprietarii după ce vor fi consultaţi de către inspectoratele silvice, Regia Naţională va lua măsuri de expropriere pentru a crea aceste perdele forestiere. In primul rând, Autostrada A2 , drumurile naţionale şi judeţene din parte de sud şi de est a României au nevoie de aceste perdele forestiere pentru a asigura siguranţa circulaţiei în perioada de iarnă pe aceste drumuri.


În prezent, în România există aproximativ 2.000 de hectare de terenuri cu perdele forestiere, aproximativ 10% din necesar.

Gala Green Report 2024
Terra Verde vineri, 25 octombrie 2024

Gala Green Report

Gala Green Report este o inițiativă care își propune să recunoască și să premieze meritele locale ale companiilor, autorităților și...

Gala Green Report
Foto: pixabay.com
Terra Verde vineri, 27 septembrie 2024

Via Danubiana

În România, se lucrează la un traseu ecoturistic care îi va asigura exploratorului experiențe inedite, de la patrimoniul natural și cultural...

Via Danubiana
Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje
Terra Verde vineri, 26 iulie 2024

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje

Pe litoralul românesc al Mării Negre s-au făcut, în ultimii zece ani, ample lucrări de lărgire a plajelor, după ce acestea au suferit un...

Plajele românești lărgite artificial – între avantaje și dezavantaje
(foto: AdinaVoicu / pixabay.com)
Terra Verde vineri, 28 iunie 2024

Consecinţele climatice globale ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina

Războiul pornit de Rusia în Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de...

Consecinţele climatice globale ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina
Terra Verde vineri, 31 mai 2024

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri...

Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean
Terra Verde vineri, 26 aprilie 2024

Poluarea fonică în România

Zgomotul reprezintă din ce în ce mai mult o provocare la adresa societăților moderne, putând crea probleme grave de sănătate, cum ar fi cele...

Poluarea fonică în România
Terra Verde vineri, 29 martie 2024

Orașele sustenabile „de 15 minute”

Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile...

Orașele sustenabile „de 15 minute”
Terra Verde vineri, 23 februarie 2024

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș

În Munții Făgăraș, în centrul României, Fundația Conservation Carpathia îngrijește o arie demonstrativă din cadrul proiectului european...

Reconectarea pădurilor bătrâne din Munții Făgăraș

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company