Planul pe 10 ani al României privind Energia și Schimbările Climatice, criticat de Comisia Europeană

Recent, Comisia Europeană a trimis la București o analiză a Planului Național al României privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030, în care identifică mai multe puncte slabe și oferă recomandări.

Eugen Coroianu, 27.11.2020, 10:22

Recent, Comisia
Europeană a trimis la București o analiză a Planului Național al României
privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030, în care identifică mai
multe puncte slabe și oferă recomandări. Documentul examinat definește modul în
care România va acționa, în special în domeniul energiei în următorul deceniu,
în contextul unei crize climatice globale. Oficialii de la Bruxelles
reproșează, la mai multe capitole, lipsa de ambiție a autorilor, țintele
propuse fiind sub cele recomandate de Uniunea Europeană, chiar dacă acestea au
fost crescute față de precedentele raportări. Astfel, în ceea ce privește energia
regenerabilă,

Comisia constată că România continuă să susțină o țintă scăzută,
de 30.7%, deși potențialul ei este mai mare. Conform calculelor, țara noastră
ar fi putut atinge până în 2030 un nivel de energie regenerabilă de 34%. Chiar
dacă Planul explică măsurile privind creșterea ponderii acestui tip de energie
verde în domeniile electricității, încălzirii și transporturilor, nu există o
cuantificare clară – atrag atenția experții comunitari. L-am rugat pe Vlad
Cătună, coordonator campanii climă și energie la Greenpeace România, să
comenteze situația:

Strategia
României în domeniul energiei și climei practic se concentrează mai degrabă pe
combustibili fosili și energie nucleară în loc să se concentreze pe surse de
energie verde regenerabilă, în contextul în care România, Europa și întreaga
lume se confruntă cu efectele schimbărilor climatice. Și când spun efectele
schimbărilor climatice nu mă refer la topirea ghețarilor sau la creșterea
nivelului oceanelor, ci mă refer la efecte pe care începem să le resimțim și
noi aici în România.

Fie că vorbim de secarea lacurilor Nuntași și Iezer, fie
că vorbim de sudul Olteniei care este în plin proces de deșertificare, fie că
vara această ne-am confruntat cu o serie de furtuni și ploi torențiale, fie că vorbim
de secetă. România a avut în acest an unul dintre cei mai secetoși ani
înregistrați vreodată. În acest context, în care ne confruntăm cu aceste
efecte, România trebuie să vină cu un plan ambițios care să prioritizeze
energia verde în locul energiei murdare. Practic, în momentul în care noi
vorbim la mixul energetic în România în continuare despre cărbune, sau avansăm
proiecte care prioritizează exploatarea gazelor din Marea Neagră, avem o
problemă foarte mare.

Trecerea la
energia verde nu este un proces facil și nici ieftin. Toată lumea știe că
ecologia costă și e suficient să ne uităm la prețul produselor bio din
galantarele magazinelor. Marele avantaj al României este că Uniunea Europeană
finanțează aceste transformări și că România are bun un potențial, în special
datorat amplasării ei geografice. Vlad Cătună revine cu explicații:

Avem aici un potențial extraordinar
de energie eoliană, se vorbește despre potențialul energiei regenerabile
offshore din Marea Neagră și în același timp există un potențial foarte mare de
energie solară în sudul țării. Dumneavoastră spuneți foarte bine: da e nevoie
de bani și partea bună e că Comisia Europeană oferă prin intermediul Pactului
Verde european foarte mulți bani României pentru a trece prin această tranziție
energetică. Noi vrem să fie una de la combustibili fosili direct la energie
verde. O să fie foarte costisitor și foarte dificil să trecem printr-o
tranziție intermediară, printr-o tranziție în care în primă fază punem accentul
pe gaz în loc să trecem direct la energii verzi regenerabile. Pentru că avem
timp, avem resursele necesare, avem finanțări din partea Comisiei Europene și
avem efectiv potențial pentru a realiza această tranziție energetică.

La un alt
capitol, cel al eficienței energetice, Comisia Europeană constată că România a
crescut nivelul de ambiție al contribuției sale naționale la obiectivul
comunitar 2030, în comparație cu proiectul de plan, ceea ce este binevenit. Cu
toate acestea, contribuțiiile la consumul de energie primară și pentru consumul
final de energie nu sunt deloc ambițioase. Pe partea pozitivă, planul final
include informații utile despre clădiri, indicând intenția de a depăși o rată
de renovare de 3-4%. România nu și-a prezentat încă strategia de renovare pe
termen lung, afirmă însă oficialii europeni. Comisia mai spune că încurajează
măsurile privind eficiența energetică a rețelelor de termoficare.

În sfârșit,
planul final nu oferă suficiente informații despre calitatea aerului și nici
despre interacțiunile dintre calitatea aerului și politica privind emisiile atmosferice.
Există și câteva exemple de bune practici în special prin faptul ca documentul
încorporează elemente ale Acordului verde european pentru agricultură, în
special prin promovarea agriculturii ecologice și utilizarea redusă a
îngrășămintelor. Ca o concluzie generală optimistă, Vlad Cătună afirmă că
lucrurile nu vor rămâne sub această formă, pentru că noua Lege Europeană a
Climei va aduce ținte mult mai ambițioase. Odată implementată, această va
obliga autoritățile române să grăbească tranziția energetică, să renunțe la
cărbune și gaze și să investească în energie verde.