Plante invazive, identificate în România

În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial.

Eugen Coroianu, 31.12.2021, 16:37

În ultimii ani, speciile
străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial. Pe lângă
intensificarea activităţilor umane, schimbările climatice favorizează şi mai
mult pătrunderea şi dezvoltarea lor în noi teritorii, creând dezechilibre
ecologice.

Situația pare a fi destul de serioasă, având în vedere că
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au considerat necesar să
elaboreze un Regulament privind prevenirea și gestionarea introducerii și
răspândirii acestor specii. Documentul arată că apariția unor specii alogene,
fie animale, plante, ciuperci sau microorganisme, în medii noi nu reprezintă
întotdeauna un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, o subgrupă semnificativă
de specii alogene pot deveni invazive, având efecte dăunătoare grave asupra
biodiversității și asupra serviciilor ecosistemice aferente, precum și alte
efecte sociale și economice, care ar trebui prevenite. Aproximativ 12 000 de
specii prezente în mediu în Uniune și în alte țări europene sunt alogene,
dintre care aproximativ 10 până la 15 % sunt estimate a fi invazive.
Amenințarea la adresa biodiversității și a serviciilor ecosistemice aferente pe
care acestea o reprezintă ia diferite forme, având inclusiv efecte negative
grave asupra speciilor indigene și asupra structurii și funcționării
ecosistemelor prin modificarea habitatelor, a prădării, a concurenței în rândul
speciilor.

De asemenea, prin transmiterea de boli, prin înlocuirea speciilor
indigene într-o parte semnificativă a ariei de răspândire și prin efecte
genetice cauzate de hibridizare. Mai mult, speciile alogene invazive pot avea,
de asemenea, un efect dăunător semnificativ asupra sănătății umane și a economiei.
Numai exemplarele vii și părțile care se pot reproduce reprezintă o amenințare
și, prin urmare, numai acestea ar trebui să facă obiectul restricțiilor,
precizează specialiștii europeni.

Situația este simililară și în România, unde
fundația de mediu Conservation Carpathia a identificat în sud-estul munților
Făgăraș, de-a lungul unor de văi de ape curgătoare, șase specii străine
invazive de plante și acționează pentru eliminare acestora. Iată ce spune
biologul Oliviu Pop:

Aceste plante invazive, de fapt
plante străine invazive, apar în habitatele naturale care sunt degradate sau
abandonate cum ar fi câmpurile, pajiștile abandonate, sau zonele în care s-au
depozitat deșeuri. Ele conduc în timp la eliminarea speciilor de plante native
caracteristice zonei, adică la scăderea biodiversității. Aceste plante invazive
elimina treptat speciile valoroase, plantele rare protejate, sau plantele bune
furajere. Schimbările climatice la care asistăm tot mai mult în ultima vreme
favorizează și ele instalarea și dezvoltarea acestor specii care, așa cum le
zice și numele, nu sunt caracteristice zonei. Sunt venite din alte zone, fie
scăpate din grădini, fie ajunse în mod accidental, introduse de om.

Prin
activitatea sa, fundația este preocupată de protejarea naturii, de refacerea
zonelor afectate în trecut de exploatări forestiere neconforme și de
restabilirea echilibrului în natură. În acest sens, a fost realizat un studiu
științific coordonat de către Oliviu Pop, pe baza unei metodologii
standardizate, de-a lungul principalelor văi și a afluenților acestora din zona
de sud a Munților Făgăraș. Utilizând rezultatele studiului, Conservation
Carpathia a elaborat un plan de acțiune, pe baza căruia, în această vară a
organizat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive de plante, împreună
cu angajații și cu voluntari români și străini. Au folosit doar mijloace
ecologice, prietenoase cu natura (cosire, dezrădăcinare sau tăiere).
Activitatea va continua pe parcursul mai multor ani, până la limitarea cu minim
50% a extinderii acestor specii de-a lungul văilor râurilor din zona de
proiect.

Oliviu Pop: Noi avem în prezent un
proiect de refacere a habitatelor naturale care se referă atât la refacerea
habitatelor din zonele ripariene, adică cele de-a lungul râurilor, care sunt
cele mai afectate de impactul antropic, dar și de refacere a pădurilor și a
tufărișurilor din zona alpină. Pe lângă activitățile de plantare / replantare a
unor specii caracteristice în aceste zone ripariene, de-a lungul văilor
râurilor, încercăm în anumite locuri să eliminăm aceste specii de plante
invazive. Prima dată am făcut un inventar pe o lungime de 165 de km de văi de
râuri, iar apoi am reușit încet – încet, cu angajații și cu voluntarii noștri,
să eliminăm o parte din aceste specii din aceste habitate ripariene, cam
aproximativ de pe 37 km. Și acum încercăm să monitorizăm să vedem ce se
întâmplă, cum reapar aceste specii pe măsură ce noi, în același timp, lucrăm la
refacerea acestor habitate, la replantarea aninilor, sălcilor, speciilor de
arbori caracteristice acelor zone.

El
mai atrage atenția că unele specii străine invazive au flori și pot fi
considerate frumoase, din punct de vedere ornamental, însă, din punct de vedere
ecologic rămân dăunătoare. Acest subiect, prea puțin atins până în prezent, va
fi tot mai discutat în anii ce urmează, iar acțiunile de genul celor
întreprinse de Conservation Carpathia vor fi tot mai dese la nivel național și
european, estimează fundația de mediu din România.