Parcul Naţional Munţii Maramureşului

Parcul Natural Munţii Maramureşului a fost declarat în anul 2004 şi are ca scop protejarea biodiversităţii din această zonă. Suprafaţa totală a parcului este de 133.354 de hectare din care 19.000 sunt cuprinse în rezervaţii.

România Internațional, 27.12.2013, 12:46

Dacă treci prin Maramureş (nord), rămâi impresionat de frumuseţea locurilor şi de ospitalitatea localnicilor. Oamenii de aici sunt neîntrecuţi în arta lemnului. Fiecare biserică are istoria şi povestea ei încrustată în lemn, iar porţile gospodăriilor au ceva aparte. Ele sunt practic simbolul Maramureşului. Au fost, de-a lungul timpul, o provocate pentru toţi meşterii locului care s-au întrecut unul pe altul. Dincolo de sate se întind păduri, munţi şi ape, o natură sălbatică pe care moroşenii ştiu să o protejeze.

Parcul Natural Munţii Maramureşului a fost declarat în anul 2004 şi are ca scop protejarea biodiversităţii din această zonă. Suprafaţa totală a parcului este de 133.354 de hectare din care 19.000 sunt cuprinse în rezervaţii. In Parcul Natural Munţii Maramureşului au fost identificate 11 tipuri de habitate. 24% din numărul de specii din flora spontană a României au fost identificate aici. De asemenea, fauna atât de vertebrate cât şi de nevertebrate este foarte bine reprezentată. Recent, Specialiştii de la Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) au identificat 137 de zone din 34 de ţări cărora ar trebui să li se acorde o atenţie specială, fiind zone de neînlocuit. Pe această listă figurează şi Parcul Natural Munţii Maramureşului unde trăieşte şoarecele de Tatra.

Cu detalii vine Cătălina Bogdan, directorul Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului:

“Acesta este un mamifer mic, rozător, care trăieşte în zonele de munte, în zonele de stâncării umede, păduri de conifere. Este o specie rară cu populaţii izolate, endemice pentru Europa având un areal limitat în Munţii Carpaţi din Slovacia, Polonia, Ucraina şi România. Pe teritoriul României, se estimează că trăiesc aproximativ 500 de exemplare, răspândite în Maramureş, la nordul localităţii Borşa, în Munţii Rodnei, pe valea râului Mara şi în Moldova în judeţele Suceava şi Botoşani. O altă specie cu care ne mândrim este lostriţa. O specie de apă dulce care trăieşte în râurile adânci de munte cu curent puternic. Este o specie specifică bazinului Dunării în care a fost introdusă ca şi în bazinele altor râuri din Europa, în momentul în care populaţiile au intrat în declin. La noi se găseşte în populaţii naturale pe râul Tisa, pe Vişeu şi pe râul Ruscova. Este o specie extrem de valoroasă, considerată periclitată, conform statutului IUCN, şi este una dintre speciile care a stat la baza stabilirii limitelor parcului. O altă specie emblematică pentru zona noastră este cocoşul de mesteacăn. In România populaţia este estimată la 60-80 de perechi. Prezenţa acestei specii a dus la înfiinţarea rezervaţiei faunistice Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsânii.”

În Parcul Natural Munţii Maramureşului există sate ucrainene care, alături de cele româneşti, contribuie la păstrarea biodiversităţii şi a meşteşugurilor şi tradiţiilor populare. “Avem comunităţi care au bine păstrate aceste meşteşuguri. Una dintre ele ar fi localitatea Vişeul de Jos, o comună cu populaţie majoritar românească unde s-au păstrat multe gospodării tradiţionale, iar bătrânii încă mai poartă vestitele costume populare. Aici locuiesc mulţi meşteri populari, lemnari, ţesători, fierari, funcţionează încă vâltori şi horincimi. Tot aici este şi principalul centru de cojocărit din zona Vişeul Ruscova în care încă se lucrează pieptare din piele cu broderii policrome cu ţinte metalice specifice zonei.”

Unul dintre motivele care au permis păstrarea intactă a patrimoniului natural este, poate, numărul redus de trasee turistice. Satul Repedea este cunoscut pentru poiana unică de narcise care înfloresc în luna mai. Rezervaţia este undeva la înălţime, greu accesibilă, deci puţini turişti se încumetă să ajungă până la ea. La fel de izolată este şi floarea de colţ, declarată monument al naturii încă din 1933 şi care este protejată prin lege. Este greu de cules, pentru că s-a refugiat spre culmi, în compania caprelor negre, printre colţii de stâncă sau prin jgheaburi inaccesibile. In schimb Valea Vaserului care traversează Munţii Maramureşului considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase din Carpaţii Orientali, este căutată de mulţi turişti.

Râul Vaser, cu o lungime de 60 de km, formează o vale spectaculoasă, ca un canion, în care stânci prăpăstioase alternează cu păduri dese, cu poieni şi izvoare de ape minerale. In ultimul timp s-a intervenit în marcarea şi îmbunătăţirea infrastructurii turistice, fiind marcate 11 trasee iar posibilităţile de cazare sunt în continuă creştere în special în zona oraşului Borşa şi a Vişeului de Sus. Aşadar, Maramureşul rămâne o destinaţie ideală pentru toţi cei care caută să-şi petreacă sărbătorile de iarnă într-un sat tihnit, la gura sobei. Cătălina Bogdan:

”De multe ori, am auzit turişti spunând că vacanţele în această zonă sunt un fel de întoarcere în timp. Aici se păstrează încă obiceiuri şi tradiţii cu ocazia acestor sărbători de iarnă. De exemplu, în comuna Poienile de sub Munte care este cea mai mare comună ucraineană din judeţ, cel mai reprezentativ colind este Prea Sfânta Fecioară. Are aproape 50 de strofe şi relatează viaţa lui Hristos. Colindul este cântat de bărbaţi şi este acompaniat la vioară. Apoi, în comuna Bistra, cina din ajunul Crăciunului se ia la lumina lumânării, mâncarea fiind de post. Se pregătesc 12 feluri de mâncare care simbolizează cei 12 apostoli şi se aruncă cu boabe de fasole în cele patru colţuri ale camerei simbolizând o recoltă bogată în anul care vine. Avem şi obiceuri de Anul Nou cum ar fi boţul care se face pentru a ghici cine se va însura sau mărita în anul care vine. In noaptea Anului Nou flăcăii şi fetele se adună la o casă, stabilită dinainte, şi fac nişte cocoloaşe din făină de grâu, le fierb şi le înşiră pe masa. Apoi este adusă o pisică flămândă şi este pusă să mănânce iar al cui boţ îl va mânca acea pisică, acela se va căsători, în anul viitor”.

An de an, turiştii din ţară şi din străinătate aleg să-şi petreacă aici sărbătorile de iarnă, pentru ca Maramureşul încântă şi uimeşte prin tot ceea ce are de oferit.