Lupii din Carpaţi

Deşi în România există una dintre cele mai mari populaţii de lupi din Europa, specia este ameninţată din cauza fragmentării habitatului, braconajului, conflictelor cu vânătorii sau lipsei unui management din partea autorităţilor.

România Internațional, 29.01.2016, 10:08

Deşi
în România există una dintre cele mai mari populaţii de lupi din Europa, specia
este ameninţată din cauza fragmentării habitatului, braconajului, conflictelor
cu vânătorii sau lipsei unui management din partea autorităţilor. Lipsa unui plan de management la nivel naţional şi absenţa unor informaţii
concrete privind structura şi dinamica populaţiei de lup pot duce la implementarea
unor măsuri de management greşite care să afecteze existenţa acestei specii pe
termen lung. De aceea, pentru a menţine o populaţie viabilă şi sănătoasă de
lupi în Munţii Carpaţi, pe termen lung, Agenţia pentru Protecţia Mediului
Vrancea, în colaborare cu agenţiile din Harghita, Covasna şi cu un ONG local,
derulează proiectul european WolfLife. El va fi derulat pe o perioadă de 4 ani
(2014-2018), în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, pe arealul a
şase judeţe.Deşi la nivel naţional
şi internaţional lupii sunt protejaţi printr-o serie de legi şi convenţii,
precum Convenţia de la Berna, Convenţia Cites, Directiva europeană sau Legea
vânătorii, lupii continuă să fie ameninţati, iar proiectul WolfLife le-ar putea
îmbunătăţi situaţia. După un an de la lansarea acestui proiect, s-au strâns
câteva date importante despre viaţa lupilor din Carpaţi. Silviu Chiriac, manager de proiect
şi expert în conservarea carnivorelor mari de la Agenţia de Protecţie a
Mediului Vrancea: Noi am identificat, în primul rând,
prezenţa câinilor hoinari în habitatele populate de lup ca fiind o ameninţare
serioasă datorită bolilor şi a concurenţei pe care o propagă aceşti câini
hoinari. De asemenea, am considerat că numărul mare de pagube pe care le
produce lupul fermierilor poate duce la o creştere a conflictelor dintre
fermieri şi aceasta specie, ceea ce se putea solda cu o mortalitate ridicată în
rândul lupilor. De asemenea, am considerat că imaginea negativă pe care lupul o
are în rândul populaţiei din zona rurală şi urbană a României, iarăşi poate
duce la intensificarea conflictelor şi în viitor. Plecând de la aceste
ameninţări, ne-am propus să aplicăm în teren în spaţiul celor 6 judeţe
(Vrancea, Bacău, Mureş, Covasna, Harghita şi Neamţ) acţiuni concrete de conservare
şi protecţie a acestei specii.

Printre
acţiunile derulate în cadrul proiectului, până în prezent, se numără
inventarierea în teren a haitelor de lupi şi mortalitatea lor. Au fost
cercetate tabieturile lupilor privind stabilirea teritoriilor şi suprafaţa lor,
deplasarea haitelor, mărimea acestora sau dieta lupilor. Silviu Chiriac: În ceea ce priveşte mărimea teritoriilor şi a haitelor precum şi numărul de
indivizi din fiecare haită, am aflat că haitele din Carpaţii de Curbură nu sunt
aşa dezvoltate numeric ca cele din zona nordică a continentului american. La
noi, mărimea medie a unei haite pe timpul iernii este de 3-4-5 indivizi, pe
când în nordul continentului american haitele de lupi pot atinge şi 24 de
indivizi. Această mărime a haitelor este direct proporţională cu hrana
disponibilă, pentru că la noi, deşi avem populaţii viabile a speciilor pradă
(căprior, cerb, porc mistreţ), totuşi abundenţa lor nu este aşa de mare cum
declară managerii fondurilor de vânătoare. În ceea ce priveşte dieta, am aflat
că lupii sunt mari consumatori ai câinilor hoinari. Practic, un procent minim
de 20% din dieta lupului este acoperită de aceşti câini. De aici rezultă două
ipoteze: ori avem foarte mulţi câini hoinari în pădure ceea ce întăreşte
ameninţarea identificată de noi, fie că hrana bazată pe speciile ungulate nu
este suficientă, iar lupul apelează la câinii din pădure.

Informaţiile
colectate în cadrul proiectului WolfLife arată că în pădurile României câini
hoinari şi câinii de la stâne nesupravegheaţi au un impact semnificativ asupra
speciilor de faună sălbatică.Pentru
rezolvarea acestor probleme crescătorii de animale sunt sfătuiţi să
renunţe la exemplarele de câini metis şi să folosească, în schimb, câini
ciobăneşti tradiţionali,după
cum ne spune Silviu Chiriac: Din luna martie, Ministerul Mediului din România
devine, cred eu, singura instituţie de mediu din Europa care va avea propria
canisa în care vor fi crescuţi câini ciobăneşti de pază tradiţionali din rasa
Ciobănesc Carpatin. O rasă de câini omologată în România şi care prin
eficienţa pe care a dovedit-o, de-a lungul anilor, ajută ciobanii la paza
turmelor de oi. Este un câine docil, care nu atacă oamenii şi nu se
îndepărtează mult de perimetrul stânei pentru a prăda animalele sălbatie. Cu
ajutorul acestei rase, noi încercăm să sprijinim ciobanii pentru ca aceştia să
le păzează mult mai bine stânele. Dorim să creăm o reţea a deţinătorilor
câinilor ciobăneşti de pază care vor primi, în prima fază, de la noi câte un
mascul şi o femelă gratuit. Apoi, pe baza unui contract, ciobanii trebuie să
întreţină această familie de câini, iar când vor face pui vor dona la rândul
lor gratuit altor ciobani sau crescători de animale. Deci aceasta reţea se va
extinde şi sperăm să fim de ajutor real ciobanilor.

Proiectul WolfLife urmăreşte şi o mai bună coexistenţă
între lupi şi localnici, ne mai spune Silviu Chiriac: In cele 6 judeţe
ale proiectului am creat câte o zonă demonstrativă în care noi le arătăm
ciobanilor cum să reducă pagubele produse de lupi, urşi şi râşi la stâne. 6
fermieri din cele 6 judeţe au primit gratuit de la noi garduri electrificate
împreună cu tot felul de alte sisteme acustice, olfactive care duc la reducerea
pagubelor produse de lupi. Aceştia le folosesc gratuit, iar începând din vara
anului viitor, noi vom lua fermieri din alte zone pe care îi vom duce cu
ajutorul unor autocare, vom face mici excursii împreună, pentru a face schimb
de experienţă între ciobanii care încă nu au gardurile electrificate şi vor să
vadă la faţa locului cum să te aperi mai bine de animalele sălbatice.

Lupii
joacă un rol esenţial în menţinerea viabilităţii faunei sălbatice şi în
perpetuarea unor ecosisteme naturale sănătoase, valoroase din punct de vedere
ecologic, ştiinţific şi turistic. În Carpaţii României trăiesc peste 2700 de
exemplare de lup.