Lemnul, o resursă pentru reducerea emisiilor de carbon
România are toate resursele - păduri, lemn, capacităţi de prelucrare, specialişti şi şcoli - pentru a intra în plutonul fruntaş al ţărilor care fac paşi importanţi pentru reducerea emisiilor de carbon în sectorul construcţiilor.
Eugen Coroianu, 25.02.2022, 17:03
România are toate resursele – păduri, lemn, capacităţi de prelucrare, specialişti şi şcoli – pentru a intra în plutonul fruntaş al ţărilor care fac paşi importanţi pentru reducerea emisiilor de carbon în sectorul construcţiilor. Afirmația aparține Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR) care explică într-un comunicat cum folosirea lemnului în construcții poate contribui la atingerea obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii Europene: și anume echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050 şi, ulterior, obținerea de emisii negative. În acest sens, sectorul în cauză reprezintă o provocare majoră. Conform planului de acţiune pentru economia circulară din 2020, construcţiile sunt responsabile pentru peste 35% din totalul deşeurilor şi pentru 5 … 12% din totalul emisiilor din Uniunea Europeană. Iar produsele din lemn pot contribui la transformarea sectorului din sursă de emisii într-un absorbant de carbon. Promovarea produselor de stocare a carbonului este pe deplin compatibilă cu principiul neutralităţii tehnologice, arată forestierii români, citând surse comunitare.
Care este mecanismul ne explică președintele ASFOR, Ciprian Muscă:
Sectorul construcțiilor este unul dintre sectoarele care au un aport destul de ridicat în ceea ce privește emisiile de carbon, prin materialele care sunt folosite. La nivelul statelor europene s-au implementat o serie de măsuri pentru absorția și stocarea carbonului.
Noi, atât în România cât și în Uniunea Europeană, avem la îndemână o resursă care ne poate ajuta și care poate să participe activ în realizarea acestor ținte. Și ea este pădurea! Practic, pădurea acționează ca un absorbant al carbonului pe care îl depozitează în lemn, iar ulterior prin prelucrarea și transformarea lemnului în materiale de construcții asigură stocarea acestuia pe un termen foarte, foarte lung.
Deci, practic, utilizând lemnul în construcții noi reușim să facem această parte de stocare de carbon și să atingem țintele de neutralitate pe care ni le-am propus ca membri ai comunității și pe care Europa și le-a impus să le atingă până în 2030. Întotdeauna trebuie să existe un just echilibru între economic, social și mediu. Adică recoltele de lemn pe care le facem, cel puțin la nivelul României, pentru că România este unul dintre puținele state europene care recoltează lemn după programe pe 10 ani, după amenajamente silvice. Și recoltăm doar creșterea anuală a pădurii, deci nu recoltăm mai mult decât pădurea poate să producă.
În sprijinul celor spuse, forestierii români amintesc și faptul că, luna trecută, Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) a Parlamentului European a lansat draftul raportului O nouă strategie europeană pentru 2030 – Management durabil al pădurilor în Europa. Documentul face referire la adoptarea unei abordări holistice care ia în considerare multifuncţionalitatea pădurilor, inclusiv stocarea carbonului în biomasa forestieră şi produsele din lemn şi la crearea unui cadru de reglementare care să recunoască amprenta de carbon mai mică a produselor forestiere în comparaţie cu materialele alternative. În același context, forestierii români readuc în atenție un document propriu denumit România verde în 10 paşi, care conține și un capitol care vizează construcțiile din lemn. Acesta cheamă autorităţile publice să realizeze case pasive din lemn şi să folosească minim 10% lemn în toate construcţiile realizate din fonduri publice. Totodată, prin programul ‘Casa din lemn’ – foresterii solicită ca persoanele fizice să fie sprijinite financiar să realizeze construcţii din acest material, la fel și persoanele juridice pentru sedii, spaţii tehnice, spaţii pentru comerţ şi producţie. Toate acestea nu se pot face, însă, decât prin tăieri provenite din păduri, iar în România subiectul este foarte sensibil. Multe asociații de mediu au atras atenția asupra unor defrișări și tăieri ilegale sau abuzive.
Iată ce spune Ciprian Muscă: Aș începe întâi cu termenul de defrișare. Defrișare ce înseamnă? Tăierea arboretului, îndepărtarea pădurii și schimbarea categoriei de folosință. Adică putem să avem, de exemplu, defrișare la construcția unei autostrăzi. În rest nu putem vorbi de defrișare. Aici, în România, nu avem defrișări decât strict în cazul marilor proiecte de infrastructură. În ceea ce privește tăierile ilegale, și noi ca participanți în cadrul sectorului forestier depunem eforturi de a-i îndepărta și de a scăpa de cei care mai fac fapte ilicite și care aduc prejudicii pădurii. Avem acest sistem informatic SUMAL 2.0 care este unic în Europa și care practic ne asigură trasabilitatea lemnului de la pădure până în depozit. Este un sistem pus la dispoziția populației. Orice cetățean din România care dorește să verifice un transport de lemn o poate face. Are și fotografiile transportului. Dacă are suspiciuni sau dacă constată că transportul este ilegal poate apela la sistemul 112. Deci, în ceea ce inseamnă exploatarea și transportul lemnului transparența este totală.
Recent, Guvernul român a luat noi măsuri de descurajare a tuturor tentativelor de fraudă şi furt de masă lemnoasă. Este vorba, în principal, de sancţiuni mai dure, pe principiul proporţionalităţii, un principiu cerut şi de Uniunea Europeană.
