Globalizarea aduce specii noi de coleoptere în România

O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României.

Daniel Onea, 28.02.2025, 15:15

O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României. Este esențial ca monitorizarea lor să continue și cercetările să fie intensificate pentru a identifica din timp noile specii care ajung pe teritoriul României ca urmare a procesului de globalizare.

Andreea Cătălina Drăghici este autoarea lucrării care a avut ca scop catalogarea speciilor din ordinul Coleoptera din România. De asemenea, este muzeograf la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Pentru început, aflăm despre contextul descoperirii.

„Coleopterele sunt specii de insecte, vorbind la modul general, cu importanță deosebită pentru natură și ecosistem. Beneficiile sunt multiple și, oricum, noi știm că trăim în epoca Antropocen, știm de declinul accelerat al biodiversității, dar, în acest context, aș menționa schimbările globale, fenomenul de urbanizare, dar și globalizarea în contextul comerțului internațional.

În studiul nostru, am observat că cinci specii de coleoptere au ajuns în România datorită acestui comerț internațional. Speciile noastre de coleoptere sunt numite non-native sau alogene deoarece sunt specii oportuniste. Trăiesc pe lângă activitatea umană, însoțesc omul. De asemenea, zonele urbane, orașele, zonele de port, de vamă se numesc și hot spoturi de introducere.”

Tocmai de aceea, trei din cele cinci specii descoperite au fost găsite în Dobrogea, continuă Andreea Cătălina Drăghici, care subliniază importanța cunoașterii noilor specii de coleoptere.

„Este zonă aridă, de stepă, potrivită pentru aceste specii non-native, pentru că ele, de obicei, preferă temperaturi mai mari. De aici, zona portului ca o zonă de introducere în țara noastră. Aceste specii sunt deosebit de importante de cunoscut. Comunitatea științifică le abordează cu mare atenție, dar și la nivelul întregii populații trebuie cunoscute, pentru că sunt abordate mai ales din punct de vedere al impactului economic, dar și asupra impactului sănătății. Ele pot altera mâncarea și sunt exemple în care până și noi găsim, de exemplu, în mălaiul din bucătărie astfel de specii non-native. Există însă și un impact asupra biodiversității, pentru că perturbă biodiversitatea în ecosistemele locale. Acest impact asupra biodiversității este mai greu de demonstrat pentru că necesită studii mai elaborate. Totuși, există un impact genetic prin posibilitatea de a hibridiza cu specii native. Pot exista fenomene de concurență sau strămutare de populații native. Momentan nu s-a dovedit, dar există posibilitatea să ducă la dispariția speciilor native.”

Studiul privind speciile de coleoptere a fost realizat de o echipă internațională, în baza unui regulament european referitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.

„Abia în 2022 s-a reușit să se creeze o listă națională, care menționează 52 de specii de coleoptere alogene sau non-native. Astfel, noi am conștientizat oportunitatea de a aduce alte specii. Tocmai de aceea, am descoperit încă cinci specii noi și, cu siguranță, există și alte specii. Sunt foarte greu de realizat monitorizări naționale, care presupun un efort și financiar, dar și uman foarte mare.

Aceste cinci specii pe care noi le-am descoperit au fost prin colectare neintenționată. Deci iată că și aceste colectări neintenționate încă sunt de mare importanță, până la dezvoltarea unor mecanisme mai elaborate de monitorizare la nivel național. Așadar, printre cele cinci specii noi se numără și Cis chinensis. L-am identificat chiar în București, deci iată că putem găsi specii noi chiar și în oraș. Poate ne imaginăm că speciile stau ascunse în zone mai izolate, iar pe această specie am găsit-o în fungi, adică în niște ciuperci de pe un copăcel. Este vorba despre arțarul american, cu originea din China.

Pe lângă aceste cinci specii noi care sunt menționate pentru fauna României am mai adus completări și la alte 19 specii de coleoptere care aveau date de distribuție deficitare, adică se știau că există în fauna României, dar distribuția lor nu era atât de bine pusă la punct. Prin urmare, am actualizat distribuția lor și cred că, de asemenea, este foarte important pentru acestea.”

România are o diversitate impresionantă de insecte datorită climatului variat și a ecosistemelor diverse. În acest context, mai multe specii de insecte au fost semnalate în ultimele decenii, cauzând probleme economice, ecologice și agricole. Ele au fost introduse accidental, cel mai adesea prin comerțul internațional cu plante, fructe sau lemn. Monitorizarea și măsurile de combatere sunt esențiale pentru a limita impactul lor negativ. Totuși, nu există motive de îngrijorare privind speciile noi descoperite, spune Andreea Cătălina Drăghici, muzeograf la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

„Trebuie clar să menționăm că nu toate speciile noi sau non-native devin și invazive. Pentru a deveni invazive, adică să se răspândească foarte mult și să fie într-un număr foarte mare, este nevoie de a parcurge mai mulți pași destul de dificili. Apoi, oricum, foarte puține specii care pătrund în țara noastră ajung să fie și invazive, pentru că trebuie să aibă condiții de climă, adică să fie o zonă caldă, au nevoie de hrană suficientă, deci, un număr foarte mic din speciile venite ajung să devină și invazive.

Aș vrea să menționez despre Citizen Science, o platformă care ajută foarte mult cercetătorii, mai ales că în România sunt destul de puțini cercetători în domeniul nostru. Domeniul gândacilor este mai puțin abordat, pentru că identificarea lor este dificilă, au dimensiunile foarte mici, iar caracterele sunt foarte asemănătoare.

Totuși, de aici, și înțelegerea noastră asupra importanței furnizării de informații într-un format ușor accesibil și mai ales accesul oamenilor la aceste informații științifice despre speciile invazive și conștientizarea publicului cu privire la această problemă în România. Această conștientizare este destul de redusă momentan la nivelul României.”

„Citizen Science” este o formă de participare publică la proiecte de cercetare prin care cetățenii sunt implicați în diferite etape ale procesului de cercetare științifică. Această implicare poate varia de la a fi mai bine informați cu privire la știință, rezultatele acesteia și impactul asupra societății în sens larg, până la participarea la procesul științific în sine. Cetățenii pot colecta și analiza datele și pot chiar finanța unele proiecte de cercetare științifică.