Geoparcul Platoul Mehedinţi
Geoparcul Platoul Mehedinţi este o arie protejată de interes naţional situată în sud-vestul României.
România Internațional, 24.06.2016, 10:12
Geoparcul Platoul Mehedinţi este o arie protejată de interes
naţional situată în sud-vestul României. A fost înfiinţată în urmă cu 10 ani,
pe o suprafaţă de 106.000 hectare, cu rolul de a proteja şi conserva
rezervaţii şi habitate naturale cu o mare diversitate biologică.
Frumuseţea locurilor şi potenţialul turistic al regiunii se datorează
contrastului izbitor între platourile cu panorame largi spre munţii din jur şi
văile adânci cu sectoare de chei sau care se pierd în calcare formând mari peşteri.
Valentin Jujea, un mare iubitor al muntelui, membru în Serviciul Salvamont
Mehedinţi şi Caraş Severin şi Geoparcul Platoul Mehedinţi, ne descrie cel mai
bine această zonă: Despre Podişul Mehedinţi se pot spune
foarte multe lucruri. Este o îmbinare perfectă între geologie, om şi climă care
au dus la crearea unor habitate şi microhabitate specifice. Ceea ce este
important este climatul temperat continental cu influenţele lui submediteranene
şi relieful variat. Mai ales calcarul a creat oportunităţi pentru
dezvoltarea unor specii de plante rare şi foare rare aflate în Cartea Roşie a
florei României. Aceste valori, faunistice şi botanice, sunt protejate în 17
rezervaţii naturale. Pe lângă aceste valori naturale nu numai turistul, dar şi
omul de ştiinţă şi chiar omul curios poate descoperi obiective culturale
şi istorice, tradiţii şi obiceiuri, mesteşuguri populare. Să ştiţi că aici încă
se mai găsesc fierari, olari şi ţesători.. Podişul are şi o reţea hidrografică
bine conturată. Toate râurile vin dinspre vest şi curg spre est sau sud, iar
această reţea hidrografică a creat un mare număr de peşteri şi avene care, la
rândul lor, au o microfaună deosebită. Sunt renumitele complexe carstice de la
Ponoare, care includ lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoare,
puţin mai la nord găsim Peştera Bulba şi complexul carstic Topolniţa Epuran.
Complexul carstic de la Ponoarele este învecinat la sud cu Rezervaţia naturală
Pădurea de liliac Ponoarele, ce protejează liliacul sălbatic. Dar, în acelaşi
timp, acest liliac nu poate exista fără alte specii cum ar fi gorunul,
stejarul pufos, cerul, gârniţa, moşdreanul, scumpia. Aici, în podiş, a fost
descoperit, tot cu ajutorul unui proiect, utricularia, o plantă carnivoră care
creşte într-o turbărie lângă Buseşti. Această
turbărie este una dintre cele mai sudice turbării din Europa. Aici mai
întâlnim şi ţestoasa de apă. Alte plante rare sunt orhideele. Chiar zilele
trecute am descoperit încă o specie nouă de orhidee într-o fâneaţă undeva în
Cornetul Cerboanei, acolo unde nu se credea că există.
Trebuie remarcat că Peştera Topolniţa este o rezervaţie
speologică, declarată monument al naturii. Este una dintre cele mai
spectaculoase peşteri din România, cu formaţiuni unice în lume. Are o
lungime de 11 mii de metri, este a doua ca mărime din ţară şi a 17-a din lume.
Galeriile sunt dispuse pe cinci etaje, dintre care galeria Racovită este cea
mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi.
Valentin Jujea:
Sunt 17 rezervaţii dar printre cele mai reprezentative sunt Cornetul Obârşiei
şi cele de pe latura nordică a Geoparcului Mehedinţi, Izvoarele Coşuştei şi
Peştera Izverna, rezervaţia Camăna, Cornetele Cerboanei şi Babei. Mai avem
pădurea Drăghiceanu unde creste o frumoasă pădure de alun turcesc şi castan.
Spre sud, la limita cu depresiunea Severinului, avem pădurea de pin negru de la
Păuneşti. In afară de plante, zona aceasta este renumită pentru reptile.
Avem vipera cu corn, vipera comună, scorpionul, insectă care însă nu te
omoară. Şi mai avem foarte multe insecte. Este un un adevărat lanţ trofic
şi toate aceste vietăţi se leagă de carst care a creat forme unice de relief.
La suprafaţă pare un refief frământat, văi adânci, lunci care străbat podişul
de la vest al est. In acelaşi timp, se văd linii de fragmentare de la
nord la sud, iar acest lucru a fost pus în evidenţă de aşezările umane. Omul
aici a reuşit să se adapteze la mediu, nu să adapteze mediul la nevoile
lui. Oamenii de aici încă mai ţin la satele lor, la pământul lor, la casele
lor. Nu numai că nu-l vând, dar nici nu-l distrug.
In Geoparcul Platoul Mehedinţi se implementează, în prezent,un proiect european în valoare
de peste 300 de mii de euro. In cadrul acestui proiect se va elabora Planul de
management integrat al geoparcului şi un studiu de impact necesar promovării
strategiei de eficientizare a activităţilor de conservare a mediului natural.
Proiectul se derulează în
toate cele 17 arii naturale protejate unde a început omologarea şi amenajarea a
11 trasee şi popasuri turistice. S-a făcut şi un inventar al monumentelor
naturale, culturale şi istorice din comunităţile locale situate în perimetrul
geoparcului şi s-au delimitat rezervaţiile naturale. Prin realizarea acestor
investiţii, autorităţile locale urmăresc introducerea Geoparcului Platoul
Mehedinţi în circuitul turistic internaţional şi protejarea unor specii aflate
pe lista roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a
Naturii (IUCN), pe care se află specii de animale şi
plante ocrotite la nivel mondial.