Deșeuri de plastic în apele Dunării

Viitorul nu sună bine - scrie, mare, pe site-ul programului Cu apele curate al organizației de mediu românești Mai Mult Verde.

Eugen Coroianu, 28.05.2021, 09:38

Viitorul nu sună
bine – scrie, mare, pe site-ul programului Cu apele curate al
organizației de mediu românești Mai Mult Verde. Un program dedicat
diminuarea cantităților de plastic din Dunăre, principalul fluviu al României,
dar care străbate și o mare parte din Europa, vărsându-se în Marea Neagră prin
minunată și unica Deltă a Dunării. Proiectul pornește de la estimările
ecologiștilor care avertizează că, dacă nu vom face nimic, în 2050 vom avea în
apele planetei mai mult plastic decât pește.

România este și ea în trendul
mondial, deci nu stă nici ea prea bine. Evaluările făcute de Administrația
Rezervației Biosferei Delta Dunării vorbesc despre peste 1500 de tone de
plastic transportate anual pe fluviu, care adună aproape tot ce curge prin țara
noastră. Până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice
fel acumulează cantități imense de plastic, care duc la distrugerea
biodiversității acvatice, scăderea drastică a calității apelor din care ne
alimentăm și deteriorarea peisajului. Dar peisajele urâțite de grămezile de
gunoi aduse de valuri sunt ultima dintre probleme.

Proiectul Cu apele
curate se derulează în România și vizează atât poluarea istorică, prin
acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și
măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un
debit de circa 4 tone pe zi de deșeuri sunt necesare acțiuni extinse și
menținute pe un termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât
în România cât și în țările riverane. Dar ce fac acești oameni de la Asociația
Mai Mult Verde, în majoritate tineri, ne spune directorul de comunicare Oana
Șerban:

Am început cu acțiuni de igienizare, am amenajat
și am dezvoltat infrastructură de colectare a deșeurilor. Asta înseamnă că am
amplasat pubele pentru colectarea separată a plasticului însoțite de panouri
informative pe Dunăre. Am colectat, de exemplu, în 2020 aproape 40 de tone de
plastic, practic împiedicându-l să ajungă în apele fluviului. De asemenea am
folosit soluții tehnologice pentru prima dată în România. De exemplu o drona, o
barieră plutitoare pe care o avem deja de aproape un an pe râul Jiu și pe care
vrem să o plasăm amplasăm și pe alte râuri, o plasă care colectează gunoaiele.
Pe lângă toate aceste lucruri este foarte importantă partea de educare și de
conștientizare. Adică oamenii trebuie să înțeleagă de ce este important să nu
mai arunce deșeurile, de ce trebuie să le colecteze separat și de asemenea ce
alternative există la plasticul de unică folosință. Pentru că și asta este o
mare problemă, pentru că ajungem să folosim extrem de multe tacâmuri, farfurii,
pahare. Peste tot sunt astea…Adică dincolo de apă sau sucurile la pet pe care
le cumpărăm mai există și acele produse. În acest scop noi am creat în orașele
participante la program picturi murale, de exemplu, care trag un semnal de
alarmă în privința poluării cu plastic a apelor.

În plus,
activiștii organizației încearcă să aducă laolaltă parteneri din sectorul
neguvernamental, structuri guvernamental-administrative, mediul de afaceri și,
bineînțeles, comunitățile locale. Din 2008, anul înființării sale, asociația
spune că a construit o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru
mediu în România. Prin proiecte și campanii educative, sub sloganuri precum
Există viață după colectare sau Deșeurile nu sunt gunoaie, voluntarii au
adunat peste 350 tone de plastic din păduri, albii de râu sau trasee turistice.
La acestea s-au adăugat activități specifice de advocacy, care să
îmbunătățească politicile publice în domeniu.

Oana Șerban mai arată că un
aspect foarte important al programului este componenta de organizare comunitară
în localitățile în care acesta se derulează.

Nu mergem
în acele orașe, așa, cu niște soluții gândite de noi pe care le aplicăm
standard, ci lucrăm cu locuitorii de acolo. Am reușit să formăm în cele 10
orașe în care am început practic, niște grupuri de inițiativă locale. De
asemenea, niște organizatori comunitari care au participat la trainingul de
organizare și dezvoltare comunitară că să înțeleagă cum se pot implică
cetățenii în proiecte care sunt importante pentru comunitate. Și după acești
doi ani, oamenii au reușit să ajungă la un anumit nivel. Ei știu acum cum să
să-și mobilizeze cetățenii către acțiune. Unii au intrat deja în legătură cu
instituțiile responsabile, au avut diverse acțiuni, campanii de advocacy. Au
înțeles că trebuie să facă presiuni asupra autorităților că să se rezolve
problemele. Deci rolul acestor oameni, al cetățenilor de fapt, este unul extrem
de important. Pe ei ne bazăm!

Proiectul
Cu apele curate, contribuie la 6 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă
ale Pactului Global al Națiunilor Unite, mai exact la capitolele: Ape curate;
Consum și producție responsabile; Acțiune climatică; Viață subacvatică; Viață
pe uscat și Parteneriate pentru obiective. Încercăm să curățăm nu doar apele,
ci și mințile, instituțiile și mecanismele civice, care fac să funcționeze
organic și coerent o societate, spun membrii organizației de mediu. Și tot ei
mai spun că, dacă nu luăm măsuri acum, celebrul peștișor de aur din poveste ar
putea fi cât de curând unul de plastic. Cât despre cele trei dorințe…