Cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean

Un număr de 60 de cuiburi artificiale vor fi amplasate pe stâlpii de înaltă tensiune din sudul ţării în acest an, a anunţat Societatea Ornitologică Română.

Eugen Coroianu, 31.05.2024, 15:10

Primele nouă cuiburi au fost deja montate pe piloni la jumătatea lunii aprilie, în baza unui parteneriat cu Transelectrica, în mai multe locuri din Dobrogea, Bărăgan şi sudul Munteniei. Măsura face parte dintr-un proiect internaţional de conservare a şoimului dunărean (Falco cherrug), specie aflată pe Lista roşie atât în România, cât şi în Bulgaria.

Această măsură de conservare este necesară pentru că, din observaţiile făcute în alte părţi ale arealului ocupat de şoim, un factor limitator major al creşterii populaţiei este disponibilitatea locurilor de cuibărit, întrucât aceste păsări nu îşi construiesc propriul cuib, ci ocupă cuiburile altor specii, se explică într-un comunicat postat pe pagina de internet a SOR.

Cuibul este realizat pe baza unui model folosit în proiecte similare din Europa, fiind confecţionat din aluminiu, cu un volum de 0,2 metri cubi şi o greutate de aproximativ 8 Kg. Are prevăzută la bază o plasă din metal, care împiedică acumularea apei de ploaie, peste care a fost aşternut un strat de pietriş cu rol de protecţie. Cuibul artificial poate fi ocupat şi de alte specii de păsări de pradă, mai ales de vântureii roşii (Falco tinnunculus) sau şorecarul mare (Buteo rufinus), cel din urmă amenajându-şi propriul cuib din crengi în interiorul cuibului de aluminiu.

Specialiştii au observat că aceste cuiburi mai pot fi ocupate de ciori de semănătură (Corvus frugilegus) şi ar putea fi folosite şi de corbi (Corvus corax), specie care are areal în Dobrogea şi a cărei cuibărire în astfel de structuri a fost raportată în Bulgaria. Unul din avantajele acestor construcţii este că oferă loc de cuibărit permanent, faţă de cuiburile naturale care sunt îndepărtate periodic pentru a preveni potenţiale avarii la liniile electrice, activitate desfăşurată de companiile de resort în afara sezonului de cuibărire, arată ornitologii romani. Totodată, liniile electrice asigură protecţie împotriva braconajului la cuib, o ameninţare majoră pentru multe specii de păsări răpitoare, inclusiv pentru şoimul dunărean.

În plus, este evitat şi deranjul uman în apropierea cuiburilor, care poate duce la eşecul reproducerii. Dacă adulţii îşi lasă ouăle sau puii nesupravegheaţi din cauza tulburărilor, aceştia pot muri sau pot fi mâncaţi de alte animale. Pe de altă parte, in anii ’80, ’90 ai secolului trecut şi începutul anilor 2000, jefuirea cuiburilor a reprezentat una dintre ameninţările majore pentru şoimul dunărean, ceea ce a cauzat declinul său rapid în Bulgaria, ouăle şi puii fiind comercializaţi ilegal.

Am intrebat-o pe Alida Barbu, de la Societatea Ornitologică Română, de ce este importantă această specie:

„Importante sunt toate speciile naturale. Cele periclitate, adică amenințate, foarte aproape să dispară la un moment dat din natură, necesită însă eforturi mai mari din partea noastră de conservare.

Pentru că ecosistemul care are un număr redus de specii, și în general un număr redus de specii generaliste care se adaptează la un habitat mai sărac, înseamnă un ecosistem mai puțin sănătos și mai puțin rezistent la diferite schimbări. De aceea sunt necesare și se fac, cel puțin la nivel european, eforturi considerabile pentru a crește numărul perechilor cuibăritoare de șoim dunărean.

Avem două sub-populații la noi: în sud-estul României și în vestul României. Importanța șoimilor dunăreni în ecosistemele în care se întâlnesc, sau se întâlneau, pentru că era o specie relativ comună în trecut și în România, este dată de faptul că e un prădător specializat, un prădător de top, aflat undeva în partea de sus a lanțului trofic, iar prezența lui într-un anumit habitat ne spune că e un habitat bogat, un habitat stepic sănătos, care e capabil să susțină și o specie așa de bine specializată cum e șoimul dunărean”.

În lunile următoare, acţiunea va continua în acelaşi areal, amplasarea cuiburilor artificiale având loc atât în siturile Natura 2000 cuprinse în proiectul LIFE for Falcons, cât şi în apropierea lor. Proiectul “Asigurarea refacerii populaţiei şoimului dunărean, specie periclitată în Bulgaria şi sudul României” are o durată de 5 ani şi este cofinanţat din Programul LIFE al Uniunii Europene.

Dintre speciile de șoim prezente în Romania, putem spune că șoimii dunăreni sunt atât de rari încât i-am putea număra pe degete. Specie cuibăritoare în sudul şi estul continentului european, preferă zonele deschise, aride, de stepă, cu pâlcuri de pădure şi păşuni – putem citi pe site-ul SOR. Este un șoim mare, puternic, dar agil și rapid, foarte agresiv şi perseverent în urmărirea prăzii. Toate aceste calități i-au atras admirația oamenilor, pasărea primind chiar numele de șoim sacru, dar i-au cauzat și declinul.

Începând cu 2004, Societatea Ornitologică Română s-a implicat în mai multe proiecte de conservare a acestei specii, însă cele aproape două decenii de monitorizare constantă au demonstrat că este nevoie de măsuri susținute de conservare, care să-i asigure supraviețuirea. Actualul proiect este dezvoltat pe patru piloni: protejarea împotriva braconajului, otrăvirii și electrocutării, îmbunătățirea resurselor de hrană, protejarea zonelor de cuibărit şi sprijin pentru comunitățile locale.