Consecinţele climatice globale ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front.
Eugen Coroianu, 28.06.2024, 16:12
Războiul pornit de Rusia în Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front. Emisiile generate în cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit celui mai cuprinzător studiu de acest tip realizat până în prezent. Emisiile reprezintă echivalentul utilizării anuale a 90 de milioane de mașini.
Per total, acest conflict reprezintă un prejudiciu net pentru climă, deoarece reducerea emisiilor datorate unei economii ucrainene slăbite a fost mai mult decât compensată de emisiile cauzate de conflict, de oamenii și producția strămutate în alte țări și de creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial, spun autorii raportului IGGAW (Inițiativa privind contabilizarea gazelor cu efect de seră în timpul războiului). Studiul este sintetizat, pe siteul romanesc Infoclima, de cercetatorul Vlad Zamfira, care explica:
„Incendii, atacul asupra infrastructurii energetice, mii de kilometri aviatici ocoliți, toate vin cu un cost climatic. Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de munți de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele părți ale frontului, dar și eventuala reconstrucție a Ucrainei, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice – toate conturează un tablou climatic sumbru în urma căruia Rusia ar putea fi făcută responsabilă pentru despăgubiri în valoare de miliarde de euro.
Dincolo de impactul devastator la nivelul infrastructurii sociale, economice și pierderile de vieți rezultate, războaiele și militarizarea excesivă sunt o sursă majoră de poluare.
De la distrugerea intenționată sau neintenționată a resurselor naturale – păduri, bazine acvatice – mașinăria militară globală este printre cei mai mari poluatori la nivel mondial. Care sunt principalele surse de emisii provenite din războiul din Ucraina? Imaginile din satelit arată că aproximativ 27 de mii de incendii au pârjolit aproape un milion de hectare de teren. Aproape trei sferturi dintre acestea se află în apropierea liniilor de front, unde infrastructura de gestionare a incendiilor a fost aproape abandonată, iar condițiile de intervenție sunt aproape imposibile. Dar incendii de o intensitate mai mare au fost observate în întreaga țară, deoarece silvicultorii, echipele de pompieri și echipamentele au fost mobilizate sau relocate în orașe, încetinind astfel timpii de răspuns.
Infrastructura energetică a devenit o țintă cu consecințe grave pentru climă. În primele săptămâni ale războiului, Rusia a efectuat lovituri dramatice asupra depozitelor de combustibil fosil din Ucraina, dar costul climatic al acestor lovituri este eclipsat de distrugerea conductelor Nord Stream, care a dus la o erupție submarină de metan care a durat o săptămână și a avut un impact climatic devastator. Se crede că un incendiu necontrolat de luni de zile pe o platformă de foraj din Marea Neagră a ars peste 150 de milioane metri cubi de gaz natural”.
Un impact neobișnuit a venit din partea celui mai puternic gaz cu efect de seră, hexafluorura de sulf (SF6), care a scăpat în cantități neobișnuit de mari în timpul conflictului. Folosit pentru izolarea comutatoarelor electrice, acesta are un potențial de încălzire de aproape 23 de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon. Se crede că aproximativ 40 de tone de SF6, echivalentul a aproximativ un milion de tone de CO2, ar fi scăpat in atmosfera, după ce peste o mie de lovituri rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.
Pe de altă parte, restricțiile sau prudența au eliberat în mare parte cerul deasupra a 18 milioane de kilometri patrati din Ucraina și Rusia, adăugând ore la călătoriile între Europa și Asia, care consumă combustibil suplimentar. Dincolo de Ucraina, invazia a declanșat o creștere bruscă a cheltuielilor militare, în special în Europa, ceea ce a ridicat cererea de explozibili, oțel și alte materiale cu conținut ridicat de carbon. Cheltuielile militare totale la nivel mondial au ajuns la 2.400 de miliarde de dolari în 2023, în creștere cu 6,8% în termeni reali fata de 2022, cea mai abruptă creștere anuală din 2009 încoace. Pe lângă producție, livrările de armament greu pe distanțe lungi contribuie la emisiile generate, mai scrie Infoclima.
Raportul estimează că, dacă am avea acum negocieri de pace, Federatia Rusă ar fi obligată să plătească o factură de 32 de miliarde de dolari pentru reparații climatice, din primele 24 de luni de război, conform unei metodologii pentru a stabili un cost pentru fiecare tonă de carbon emisă.
“Rusia răneste Ucraina, dar și clima noastră. Acest conflict este considerabil și se va resimți la nivel global datorita emisiilor de carbon. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global, care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice”, spune Lennard de Klerk, autor principal la IGGAW. Totalul emisiilor ar putea fi redus drastic dacă războiul s-ar încheia rapid.
