Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț

Suprafaţa fondului forestier în judeţul Maramureş este de 290.000 hectare, reprezentând 46% din suprafaţa totală. Cândva, însă, zona era plină de păduri greu accesibile fomând o fortăreață naturală.

România Internațional, 27.12.2019, 14:48

Suprafaţa fondului forestier în judeţul Maramureş este de 290.000 hectare,
reprezentând 46% din suprafaţa totală. Cândva, însă, zona era plină de păduri
greu accesibile fomând o fortăreață naturală. Maramureșenii știau când și
cum să taie lemnul după o serie de ritualuri care se practicau înainte de a
intra în pădure. Se credea că lemnul care creşte pe versanţii însoriţi
este de calitate mai bună, de aceea, mai ales când era vorba despre construcţia
bisericilor, caselor sau a morilor, erau aleşi arbori crescuţi în mijlocul
pădurii, în zone expuse îndelung la soare. Arborii se tăiau în primele două
luni ale anului, pe lună plină, pentru ca umiditatea să fie mică şi lemnul
protejat de carii.

În prezent, vechile păduri din Maramureș sunt tot mai rare.
Ecologiștii estimează că în Carpații României ar fi aproximativ 250 de mii de
hectare de păduri seculare (doar 3% din suprafața totală a pădurilor). La
Strâmbu Băiut în Munții Tibleșului se află o astfel de pădure.
Aici coexistă mii de specii diferite de floră și faună, păsări
răpitoare de zi și de noapte care trăiesc într-o interdependență echilibrată.
Sub coroanele arborilor bătrâni sunt peste 10.000 de specii, de la
organisme unicelulare, ciuperci, plante, insecte şi până la vietăţi mari,
precum mistreţul, cerbul, capra neagră, lupul, râsul, buha sau ursul brun.

Autoritatile
locale doresc să pună în valoare această
zonă prin transformarea ei într-o atracție turistică, după cum ne spune Călin
Ardelean, managerul de proiect la WWF România Pădurile
seculare de la Strâmbu Băiuț, care au o suprafață de aproape 3000 de hectare,
sunt păduri naturale. Asta înseamnă că de sute de ani acolo s-au derulat doar
procese naturale, fără intervenția omului. Nu se extrage din aceste păduri
material lemnos și nu se fac nici un fel de lucrări de rărire sau descopleșire (înlăturare
a unor arbori nefolositori). Procesele naturale de aici se derulează așa cum
s-au derulat în urmă cu 1000 de ani, și asta este cel mai important
acolo, pentru că avem un adevărat laborator viu. Putem să facem acolo activităţi
care, în contextul schimbărilor climatice, ar fi foarte relevante, cercetări
științifice care să ne spună care este comportamentul ecosistemelor naturale
vis a vis de aceste, să spunem, dereglări cauzate antropic în ceea ce înseamnă
clima.

Zona de la Strâmbu Băiuț a fost o veche zonă minieră. Incă din 1315
se exploata aur din regiunea izvoarelor Lăpuș. După 1989, activitatea
minieră în această zonă s-a redus treptat, iar oamenii locului au căutat un
trai mai bun în alte locuri. Autoritățile au demarat un proiect, în
toamna anului trecut, de conservare a biodiversității și de promovare a
resurselor și a valorilor locale, în beneficiul comunităților din munții
Lăpușului. O trecere de la exploatarea minereurilor neferoase bogate în aur și
argint la dezvoltarea turismului care să aducă venituri pentru
comunitatea locală pe termen mediu și lung, ne mai spune Călin Ardelean Toate aceste bogătii încercăm să le transferăm și să facem din păduri un
aur pentru localitățile locale. Aceste păduri virgine sunt pădurile de aur ale
Maramureșului, noul aur al Maramureșului. WWF România a început să facă planificarea pentru această dezvoltare locală
în zona Strâmbu Băiuț și satul Poiana Botizi, localități din jurul ariei
naturale protejate. Am făcut niște studii privind serviciile de mediu pe
care le poate oferi aria naturală protejată. Și, surprinzător, am constatat din
evaluarea monetară a serviciilor de mediu că dacă am extrage lemnul de acolo și
dacă am folosi apa am obține undeva la 250 de mii de euro pe an. Prin
utilizarea directă a resurselor naturale. In schimb, dacă ne-am concentra, cum
o să și facem, pe utilizarea serviciilor culturale (turismul, cercetarea științifică,
recreere, educație) am obține undeva la 10 milioane de euro pe an..
Această planificare va avea în vedere ca, pe viitor, prin implementarea acestui
plan de management pe care îl elaborăm, să reușim să facem o infrastructură de
vizitare, astfel încât să creștem numărul turiștilor, undeva, credem noi, la
10.000 de turiști pe an.

Turismul este unul dintre serviciile de mediu cel mai la îndemână pentru a
reuși valorificarea ariei naturale protejate, spun activiştii de mediu. Au început deja evenimente de promovare a acestei arii
protejate și apoi se va trece la implementarea planului de management. El va
începe cu construirea de infrastructură mică în aria protejată: poteci
tematice, panouri informatice, locuri de odihna, zona de picnic, zona de
campare), după care se va trece la infrastructura mare (infrastructura de
cazare, case, muzee, centre de vizitare). Pentru vizitarea Codriilor Seculari
din Strâmbu Băiuţ, turistii vor fi organizați în grupuri de până la 20 de
persoane și vor avea ghizi locali pentru parcurgerea traseelor tematice,
astfel încât nimic din sălbăticia pădurii să nu fie deranjat. Călin
Ardelean: Sunt
păduri de amestec, aceste păduri virgine ale Codrilor seculari de la Strâmbu
Băiuț. In interiorul lor o să găsim o sumedenie de copaci bătrâni care ajung
până la limita lor fiziologică de 400-500 de ani, copaci care s-au prabușit și
au murit, copaci care intră în acel proces natural de descompunere și
generează solul pentru noile generații. Toamna și primăvara, din punct de
vedere al cromaticii, acești codri sunt cei mai spectaculoși. Primăvara
devreme, fagul are un verde crud, foarte puternic, iar toamna, un galben auriu.
Găsim un relief foarte divers, iar potecile tematice sunt astfel făcute
încât să traversăm o sumedenie de peisaje diferite, pentru că pădurea nu
este deloc uniformă, din punct de vedere vizual. E foarte ușor să te rătăcești
în aceste păduri virgine, pentru că nu ai nici un reper… La orice pas pădurea
surprinde, pentru că lucrurile sunt foarte heterogene.. foarte diversificate..

Codrii Seculari de la Strîmbu-Băiuț și
Groșii Tibleșului, alături de alte păduri seculare şi virgine din România, se
află, din 2017, în lista patrimoniului mondial al UNESCO. Acest lucru va
aduce reguli mai stricte de protecţie pentru aceste paduri. Peste un
sfert din totalul pădurilor valoroase de fag UNESCO din Europa se află în
România.