Către o economie circulară
În fiecare an, Uniunea Europeană produce conform estimărilor peste 2,2 miliarde de tone de deșeuri.
Daniel Onea, 27.12.2024, 16:16
În fiecare an, Uniunea Europeană produce conform estimărilor peste 2,2 miliarde de tone de deșeuri. Ca atare, în prezent legislația referitoare la gestionarea deșeurilor e actualizată constant pentru a promova o schimbare de curs radicală spre un model mai durabil, cunoscut sub numele de economie circulară. De regulă, atunci când vorbim despre economia circulară ne gândim la deșeuri, dar aceasta înseamnă mult mai mult decât atât, explică Liliana Nechita, directoare a Federației asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru managementul deșeurilor.
„E adevărat că deșeurile sunt vizibile și sunt cele care pot să fie poate într-o mai mare măsură gestionate pentru a ne încadra în această economie circulară, însă economia circulară înseamnă că resursele rămân în circuit cât mai mult timp. Ne referim la resurse solide și, atunci, ne ducem cu gândul la deșeuri, dar aici vorbim și de apă, de terenuri. În modelul liniar de gestionare economică, obișnuința a fost să extragem resursele, să producem bunuri, apoi, să le consumăm și, apoi, să aruncăm ceea ce nu ne mai folosește. Practic, am scos din natură resurse care, apoi, au ajuns să ocupe terenurile și să creeze în același timp și probleme de mediu, poluare în primul rând.”
Economia circulară a fost inspirată din natură, continuă Liliana Nechita, directoare a Federației asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru managementul deșeurilor.
„Practic, cultura vechilor civilizații asta însemna. Ele trăiau în armonie cu natura, iar, în societatea noastră, mult mai târziu, în anii ‘60-‘70, au apărut primele preocupări referitoare la mediu, la epuizarea resurselor, astfel că primele reglementări la nivelul Uniunii Europene în domeniul deșeurilor au apărut în anii ‘60-‘70. Abia mai târziu, prin 2000, a fost introdus principiul căruia ne concentrăm asupra designului unui produs, astfel încât încă din etapa de proiectare și de prototip să fie create bunuri care să poată să fie reutilizate și reciclate.
Zece ani mai târziu, Fundația Ellen MacArthur definește economia circulară ca un sistem bazat pe trei principii. Practic, atunci se naște, cumva, acest concept de economie circulară care este promovat de această doamnă și fundația pe care a creat-o. Dumneaei fiind navigator, probabil, în voiajele pe care le făcea pe mări și oceane, a simțit mai din plin impactul pe care deșeurile, probabil preponderent în plasticul, dar și alte deșeuri îl au asupra biodiversității și asupra naturii în general.”
Fundația Ellen MacArthur definește economia circulară ca un sistem în care bunurile nu devin niciodată deșeuri și, practic, natura se regenerează. Foarte importante sunt principiile de care se ține cont încă din faza de proiectare.
„Este vorba de ecodesign, de faptul că introducem produsele și materialele într-un ciclu, fie că vorbim de un ciclu tehnic sau de un ciclu biologic, atunci când vorbim de biodeșeuri sau de bioresurse și, practic, păstrăm această valoare intrinsecă. Ce își propune, practic, acest plan de acțiune pentru economie circulară? În primul rând să asigure tranziția pentru mediul de afaceri european, evident, și pentru cetățenii Uniunii Europene, către o economie în care resursele sunt folosite în mod durabil. Nu toate resursele pe care noi azi le folosim în Europa provin din Europa. Unele provin din țări foarte îndepărtate, alte resurse nu ne sunt accesibile din diferite considerente sau unele resurse nu sunt suficiente.
De aceea, una dintre soluții pentru a ne asigura independența și, până la urmă, continuitatea, e foarte important ca aceste resurse să le păstrăm aici, să le gestionăm aici și să le folosim aici. Practic, planurile care sunt subsidiare acestui plan de acțiune au ca scop să utilizeze la maximum materiile prime și să favorizeze economia de energie și, în același timp, diminuarea gazelor cu efect de seră cu impact asupra schimbărilor climatice.”
Vorbim, așadar, despre o abordare care diferă radical de modelul economic tradițional, bazat pe principiul „folosim-producem-consumăm-aruncăm”. Acest model tradițional se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine și ușor accesibile. În ceea ce privește economia de energie, există acum tot felul de acțiuni care privesc conservarea energiei și, de asemenea, un interes crescut se acordă energiei verzi, energiei din surse regenerabile, explică Liliana Nechita, directoare a Federației asociațiilor de dezvoltare intercomunitară pentru managementul deșeurilor.
„Planul de acțiune pentru o economie circulară nu face decât să sprijine transformarea economiei utilizând toate instrumentele pe care le poate accesa pentru a dezvolta noi oportunități de afaceri și, în același timp, de a crește competitivitatea. Evident, atunci când îți propui să integrezi în propria producție sau în prețul produselor costurile de mediu, acestea au un impact asupra competitivității, mai ales atunci când ne comparăm cu alte economii care nu fac acest lucru.
Însă economia circulară creează noi locuri de muncă în sectoare care se dezvoltă, în sectoare noi, în energia verde, în energia regenerabilă. De asemenea, se conservă acele resurse prețioase, fie foarte departe de Europa, fie foarte greu de accesat, în primul rând, pentru că ele sunt în cantități foarte mici și, practic. Practic, în acest moment, se vorbește din ce în ce mai mult în spațiu public despre materiile prime critice. Iar aceste materii prime critice sunt cele cărora le acordăm o atenție deosebită, pentru că ele intră în procesul de producție a bunurilor, unele dintre ele la care nu putem să renunțăm sau ne-ar fi foarte greu să renunțăm.
Asta necesită, până la urmă, o gestionare mai corectă și mai organizată a acestor materii prime care vin din surse prețioase și rare. Evident, reducerea impactului asupra mediului ar putea părea că este un efect secundar, dar de fapt, este unul dintre dezideratele acestei economii circulare.”
Cea mai recentă măsură a Comisiei Europene a fost aceea de a propune noi norme la nivelul Uniunii Europene privind ambalajele. Propunerile vizează îmbunătățirea designului ambalajelor și etichetarea lor clară, pentru a promova reutilizarea și reciclarea. De asemenea, s-a solicitat o tranziție la materiale plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile.
