Campanie pentru salvarea Directivelor Natura 2000

Pierderea biodiversităţii reprezintă o mare ameninţare la adresa mediului. Multe specii de păsări şi animale au dispărut, iar habitatele sunt degradate.

România Internațional, 29.05.2015, 09:40

Pierderea
biodiversităţii reprezintă o mare ameninţare la adresa mediului. Multe specii
de păsări şi animale au dispărut, iar
habitatele sunt degradate.Pentru
o gestionare durabilă a biodiversităţii, UE a constituit o reţea de arii
protejate bazată pe două Directive pentru a proteja cele mai valoroase zone
naturale din Europa. Graţie acestor două legi majore, Europa are peste 26.000
de situri terestre şi marine, fiind astfel cea mai mare reţea de arii naturale
protejate din lume, care acoperă aproape o cincime din suprafaţa terestră şi 4%
din suprafaţa marină a continentului. În România există 531 de situri Natura
2000 acoperind circa 23% din suprafaţa ţării. Ţara noastră ocupă primul loc în
Europa din punct de vedere al biodiversităţii şi deţine ultimele ecosisteme
100% naturale de pe continent.

După
ani de eforturi pentru conservarea şi protejarea naturii din întreaga Europă,
Comisia Europeană a propus evaluarea celor două Directive Natura 2000
pentru a afla dacă sunt eficace în
protejarea mediului. Pentru ecologişti acest lucru ar însemna slăbirea
cadrului legislativ pentru conservarea naturii şi irosirea unui progres
legislativ şi de conservare realizat în ani de zile. Peste 100 de ONG-uri din
Europa, între care WWF şi Societatea Ornitologică Română, au lansat o campanie
comună de salvare a celor doua Directive şi cheamă cetăţenii preocupaţi de
mediu să semneze petiţia onlineAlertă
pentru Natură. Pentru mai multe detalii, l-am invitat pe Ovidiu
Bufnilă, responsabil comunicare la Societatea Ornitologică Română, să ne
explice cât de importante sunt cele două Directive europene pentru protejarea
naturii:
Directiva Păsări a apărut în anul 1970 atunci când chiar era nevoie de ea.. De
exemplu, vulturul codalb era atunci pe cale de dispariţie, mai erau doar câteva
perechi în toată Europa. Noi, din fericire, mai avem această pasăre în
Delta Dunării şi de-a lungul Dunării. Ideea este că această pasăre maiestuoasă,
care este cea mai mare acvilă din Europa, era pe cale de dispariţie.. A
apărut atunci Directiva Păsări, o lege care fixează obiective foarte
clare în ceea ce priveşte protecţia păsărilor şi animalelor în Europa. Apoi, în
1992, a apărut Directiva Habitate, cea
care reglementează ariile naturale protejate.
Este vorba de habitatul animalelor sălbatice. Este vorba despre
mediul nostru, despre aerul pe care-l respirăm din păduri. Este vorba de pajişti,
este vorba despre zone care cu foarte, foarte mari eforturi ar putea fi
refăcute, iar atacul asupra acestor două directive nu poate duce decât la
lucruri extrem de rele pentru mediu, pentru sănătate.

Multe
dintre specii şi habitate s-au menţinut ca urmare a proiectelor de conservare,
spun reprezentanţii organizatiilor de mediu care atrag atenţia asupra
pericolului subminării celor două legi. Numai
în România cele două directive au stat la baza protejării unor situri
importante cum ar fi Podişul Hârtibaciului din
Transilvania, Munţii Tarcu, Buila-Vânturariţa, Grădiştea Muncelului-Cioclovina,
Apuseni sau Delta Dunării.Ovidiu
Bufnilă:Codalbul
ajunsese pe cale de dispariţie, iar acum sunt undeva la peste 10 mii de
perechi în toată Europa: nu doar în România, în Delta Dunării şi de-a lungul
Dunării, ci şi în Norvegia sau în
Franţa unde se încearcă
reintroducerea lui în anumite zone. De asemenea, în Scoţia această pasăre a
fost reintrodusă cu succes.. Deci putem uşor, uşor proteja natura şi putem
aduce anumite specii înapoi. Este cazul ursului brun în Spania. Spania a rămas
fără urs brun, dar prin Reţeaua Natura 2000 ursul brun îşi revine şi acolo.
Apoi mai este vorba de jderi, de râs care, la un moment dat, chiar dispăruse.
Mai erau doar câteva zeci de animale, acuma sunt undeva în jur la 100 de
perechi. Noi poate mai avem lupi, dar în alte ţări de exemplu în Polonia a fost
o specie pe cale de dispariţie. Acum, uşor îşi revine asa cum se întâmplă şi în
alte state. Aşadar, este vorba de o reţea
pan-europeană care în curând va ajunge în toată Europa şi, în această reţea,
animalele sălbatice îşi pot reveni pentru că cifrele sunt dezastruoase. Este
vorba de 60% din animalele şi din plantele de importanţă europeană şi 77 % din
habitate care sunt considerate a fi ameninţate. Nu mai puţin de 25% din
mamiferele marine şi 15% din cele terestre sunt ameninţate cu dispariţia în UE.
Vorbim de 38% din peştii de apă dulce, 41% din moluştele de apă dulce,
amfibienii -22%, reptilele – 21%, libelule, păsări şi fluturi pentru că
şi ele sunt în mare parte ameninţate cu dispariţia.

Europa
a pierdut, în decurs de câteva decenii, sute de milioane de păsări, prin
dispariţia habitatului cauzată de agricultura intensivă. La acestea se
adaugă construcţiile, poluarea, exploatarea exagerată a pădurilor, a
oceanelor, a râurilor, a lacurilor, a solului, dar şi schimbările climatice,
după cum ne spune Ovidiu Bufnilă: In ultimii 30 de ani, în UE, au
dispărut peste 420 de milioane de păsări. Principalul motiv a fost agricultura
intensivă. Numai în sectorul agricol am pierdut peste 300 de milioane de
păsări, deci sunt cu 300 de milioane de păsări mai puţine decât în 1980. La
fluturii de pajişti, din 1990 şi până acum, am pierdut 60% dintre ei. După cum
se face azi agricultura, este clar că aceasta este principalul duşman al
siturilor Natura 2000 şi al naturii în Europa.Eforturile de conservare sunt
foarte mari. De exemplu, pelicanul cret, cea mai mare pasăre din România, o
putem întâlni în Delta Dunării şi de-a lungul Dunării unde mai şi iernează.
Insă populaţia de pelican creţ ajunsese, la un moment dat, foarte, foarte
redusă. Au apărut proiecte speciale şi măsurile de conservare au
fost foarte bune astfel încât populaţia s-a mărit. Din păcate, în anul acesta,
noi am pierdut în România peste 100 de pelicani creţi, datorită gripei aviare
din această primăvară. In Bulgaria unde mai exită situri de cuibărit, colegii
ornitologi ne-au declarat că 26 de pelicani creţi au murit din cauza gripei
aviare.

Beneficiile aduse de Reţeaua Natura
2000 sunt estimate la aproximativ 200-300 de miliarde de euro pe an din
servicii de ecosistem. Aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an sunt beneficii
care vin din siturile marine. De asemenea, siturile Natura 2000 atrag anual
aproximativ 2,4 miliarde de vizitatori pe an şi au fost create între 4,5 şi 8
milioane de locuri de muncă la nivelul întregii UE.

Consultarea publică online pentru
salvarea cele două Directive Natura 2000 s-a încheiat pe 24 iulie. Aproape o jumătate de milion
de oameni din Europa au transmis Comisiei Europene mesajul de a păstra nemodificată legislaţia de protejare a
naturii în Europa. Rezultatele complete ale acestei consultări vor fi publicate
în toamna acestui an de către Comisia Europeană, iar o decizie finală asupra
viitorului legislaţiei Natura 2000 este aşteptată în 2016.