Campania “Pune preţ pe natură”
Lanţul muntos al Carpaţilor României adăposteşte cele mai mari populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi din întreaga Europă.
România Internațional, 29.11.2013, 10:03
Lanţul muntos al Carpaţilor României adăposteşte cele mai mari populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi din întreaga Europă. De altfel, România este singura ţară europeană care acoperă cinci regiuni biogeografice, din cele 11 identificate în Europa. Cu toate acestea, ariile protejate din Carpaţi sunt slab finanţate. Conform unui studiu realizat de Regia Naţională a Pădurilor în parteneriat cu WWF, România poate pierde aproximativ 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă nu se iau măsuri pentru gestionarea eficientă a ariilor protejate. Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Munţii Carpaţi, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Studiul în care s-au folosit date şi cifre din cinci parcuri pilot arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productive, dar slaba finanţare poate duce la declinul biodiversităţii şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării. In cadrul proiectului, a fost lansată şi campania “Pune preţ pe natură” al cărei mesaj îl constituie îndemnul de a preţui natura şi de a contribui la finanţarea ei.
Dragoş Mihai, Sef Serviciu Arii protejate, Romsilva: “Considerăm că o diversificare a surselor de finanţare este un scop pentru care trebuie să milităm în viitor. Este dificil pentru un singur finanţator să asigure suma adecvată şi necesară pentru o gestionare corespunzătoare a acestor arii naturale protejate. Pentru viitor, pe lângă sursele de finanţare furnizate la ora actuală de Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva, pentru 22 de administraţii din cele 29 desemnate la ora actuală, considerăm utilă implicarea Guvernului României în finanţarea unei părţi din necesar pentru aceste arii naturale. De asemenea, încercăm şi sperăm să convingem sectorul privat să acorde o atenţie mai mare şi, totodată, un sprijin financiar pentru gestionarea în mod corespunzător a acestor zone. Si asta întrucât o parte din veniturile realizate de către aceştia se datorează tocmai gestionării în bune condiţii şi păstrării cadrului natural din zonele respective”.
Romsilva investeşte anual în jur de 2,5 – 3 milioane de euro pentru gestionarea celor 22 de arii şi parcuri naturale pe care le administrează, deşi necesarul ar fi de circa 5 milioane de euro anual. Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii, ariile protejate din România deţin un potenţial turistic incredibil şi ar putea aduce venituri substanţiale dacă s-ar introduce o taxă pentru vizitarea acestor zone. Cu toate că sunt puţin promovate, acestea înregistrează anual în jur de două milioane de turişti. Autorii studiului consideră că agenţii economici care lucrează în domeniul turismului sau în domeniul apelor minerale ar trebui să-şi plătească datoria faţă de resursele care permit existenţa afacerilor lor. De exemplu, o parte din fondurile obţinute de un turoperator ar putea investite în facilităţi pentru vizitarea şi promovarea ariei protejate.
Dacă pentru promovarea turistică sau pentru realizarea de facilităţi turistice, finanţarea ar putea veni de la sectorul privat, atunci când vine vorba de conservarea unor specii, o parte din fondurile necesare protejării unor specii de interes comunitar ar putea fi asigurate de la bugetul de stat sau prin proiecte finanţate din Fondul de Mediu, este de părere Seful de la Arii protejate, Dragoş Mihai:
”România trebuie să raporteze periodic statutul de conservare al speciilor de interes comunitar şi al habitatelor. Pentru acest lucru pentru care România s-a angajat, consider că s-ar putea aloca de la buget o anumită sumă de bani. De asemenea, proiectele sunt foarte importante dar ele, de obicei, vizează aspecte punctuale de monitorizare a unei specii, a unui habitat sau de cartare sau identificare a ariei de răspândire a unor speciii pe teritoriul ariei protejate. In acest caz, ai putea să te axezi pe proiecte pentru că lucrezi cu lucruri punctuale, cuantificabile uşor şi implementarea unui proiect este dedicată şi poate fi uşor estimată valoarea activităţii respective.”
Potrivit Directorului de Programe PNUD România, Monica Moldovan, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România a adus, în ultimii ani, mai multe resurse de la mecanisme de finanţare internaţionale, în cazul de faţă, Fondul Global de Mediu. Acesta este mecanismul financiar al mai multor convenţii ale Naţiunilor Unite pentru mediu printre care şi cea asupra biodiversităţii. Monica Moldovan: ”Acest proiect este o continuare firească a parteneriatului nostru de durată cu Regia Pădurilor, Romsilva şi cu Ministerul Mediului. Acest parteneriat a început acum mai bine de 7-8 ani. Am început să avem iniţiative, proiecte în unele parcuri naţionale şi naturale în care am testat unele măsuri pe care acum le aplicăm la scară naţională, de exemplu, chiar şi “Imbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate”. Am început în 2007-2008 evaluarea economică a serviciilor ecosistemelor în Parcul Naţional Munţii Măcinului şi în Parcul Natural Munţii Maramureşului, iar acum dorim să adâncim cumva munca pe care am început-o în cele două parcuri şi să o replicăm la nivel naţional. De asemenea, vrem să împărtăşim rezultatele pe care le-am obţinut şi la nivelul celorlalte ţări carpatice. Finanţarea actuală a ariilor protejate asigură doar jumătate din necesarul parcurilor gestionate de RNP. In cazul unei finanţări optime, sursele de finanţare ar trebui să fie duble sau chiar triple”.
Campania “Pune preţ pe natură“ va debuta cu o acţiune de direct mailing către parlamentari şi membrii Guvernului, cei în măsură să implementeze soluţii pentru diversificarea surselor de finanţare a acestor zone. Tot în cadrul campaniei a fost lansat site-ul www.punepretpenatura.ro, care găzduieşte legislaţia în vigoare privind arile protejate, dar şi soluţiile care ar putea aduce mai mulţi bani economiei naţionale.
