Whistleblower în România
În România termenul englezesc de whistleblower” a fost tradus avertizor de integritate”, iar reglementarea şi protejarea activităţii sale face obiectul Legii 571 adoptată în 2004. Atunci, în contextul închiderii negocierilor pentru aderarea la UE, a fost promulgat acest act legislativ bazat pe principiul asigurării anonimatului şi protejării funcţionarilor publici care au curajul să demaşte neregulile sau ilegalităţile observate în compania lor. Acestea se pot referi atât la probleme financiare, cât şi la probleme deontologice.
Luana Pleşea, 30.03.2016, 13:04
În România termenul englezesc de whistleblower” a fost tradus avertizor de integritate”, iar reglementarea şi protejarea activităţii sale face obiectul Legii 571 adoptată în 2004. Atunci, în contextul închiderii negocierilor pentru aderarea la UE, a fost promulgat acest act legislativ bazat pe principiul asigurării anonimatului şi protejării funcţionarilor publici care au curajul să demaşte neregulile sau ilegalităţile observate în compania lor. Acestea se pot referi atât la probleme financiare, cât şi la probleme deontologice.
O definiţie mai exactă ne oferă consultantul juridic Codru Vrabie, membru al Asociaţiei Funky Citizens” şi unul dintre cei care au elaborat legea în 2004. Ce este, aşadar, un avertizor de integritate? Este acel angajat sau funcţionar de bună credinţă care, văzând că în jurul lui, în instituţia unde lucrează, se întâmplă ceva în neregulă, trage un semnal de alarmă şi solicită ca şefimea din instituţie să ia măsuri pentru rezolvarea deficienţelor. Dacă omul nu are încredere că problema se poate rezolva în afara instituţiei, atunci poate merge în afara ei.”
Avertizorul de integritate” este, aşadar, reglementat în România de peste 10 ani. Iar, de curând, legea românească a fost recaracterizată – în cadrul Iniţiativei Regionale Anti-Corupţie (iniţiativă înfiinţată în cadrul Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est) – drept una dintre cele mai bune legi de genul acesta din lume. Rămâne, însă, de văzut cum şi dacă este corect aplicată şi, mai ales, dacă angajaţii instituţiilor publice apelează la ea.
Codru Vrabie: Eu cunosc vreo 50 de cazuri şi mai sunt şi alţii în ţară care cunosc astfel de cazuri. Părerea mea este că sunt între 300 şi 500 de avertizori care au apărut în ultimii 12 ani. Nu pot avea o opinie despre acest număr, căci nu-l pot compara cu date oficiale. Instituţiile publice din România nu şi-au creat proceduri privind protecţia avertizorilor, deci nu raportează dacă au avut astfel de cazuri. În al doilea rând, în jurisprudenţă, la nivelul curţilor din toată ţara, nu poţi să cauţi în sistemul informatic al instanţelor după legea 571, pentru că ea apare doar dacă este invocată de apărare, nu ca subiect principal al unui proces.”
Evenimente recente legate de activitatea CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) constituie un prilej bun de a vedea cum este aplicată această lege şi în ce condiţii poate acţiona un avertizor de integritate în România. În 2013, când era director comercial în cadrul CNADNR, Liviu Costache a aflat despre şi a început să ancheteze diverse cazuri de furt din staţiile de taxare amplasate la trecere pe anumite poduri. Însă demersul său, în loc să fie sprijnit de conducerea companiei, a dus la demiterea sa. În cazul său, legea avertizorului de integritate a fost ignorată.
Liviu Costache: Grav este că autorităţile, iar aici mă refer mai ales la CNADNR, încearcă să introducă în Regulamentul de funcţionare internă sau chiar în Contractul Colectiv de Muncă imposibilitatea unui angajat de a vorbi. Noi, de pildă, am primit un avertisment pentru că am vorbit în cadrul unei emisiuni şi pentru că am fi spus lucruri neadevărate, deşi tot ce am spus noi este adevărat, dovada fiind faptul că fostul director general al CNADNR este momentan sub control judiciar. Mai grav. Trebuie să ceri mandat directorului general ca să-ţi dea voie să vorbeşti în public. Este o încălcare gravă a articolelor din Constituţie care garantează libera exprimare.”
Cu toate acestea, Liviu Costache este optimist în privinţa proceselor pe care le are pe rol din cauza anchetelor sale. Între timp, fostul director general al CNADNR, Narcis Neaga, şi-a pierdut funcţia şi este anchetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sub control judiciar. La această situaţie, au contribuit, prin acţiunile lor de avertizori de integritate, şi Alin Goga, fost director de investiţii la Regionala de Drumuri şi Poduri Craiova, şi Claudiu Ţuţulan, şef tură Direcţia de Poduri şi Drumuri Craiova. Primul a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni TV, problemele referitoare la execuţia unui tronson din autostrada dintre Sibiu şi Orăştie.
Azi, acel tronson este închis – la foarte puţin timp de la inaugurare – pentru reparaţii, dar Alin Goga nu este, în continuare, împăcat, mai ales că apelul la Legea 571/2004 nu l-a ajutat cu nimic. Lucrurile merg foarte încet şi oamenii care sunt încriminaţi într-un raport făcut de corpul de control al Ministrului Transporturilor – în afară de Narcis Neaga care nu mai e în funcţie – şi pe care noi i-am denunţat au rămas pe posturile lor. Iar asta nu e în regulă. Am mers pe linie ierarhică şi am informat directorul general de atunci care nu a vrut să mă asculte şi să ia măsuri. După ce am ieşit în presă, mi-au spus că-mi fac plângeri penale, am fost ameninţat în fel şi chip. Aştept şi acum acea plângere penală. Mă simt protejat de Dumnezeu şi de prietenii mei şi de familia mea, în rest nu te protejează nimeni în România. Degeaba există această lege. Deşi în lege scrie clar că ea se aplică companiilor naţionale, CNADNR fiind companie naţională, conducerea a ignorat acest lucru pentru că directorul general a decretat că nu se aplică în cazul nostru.
Tot din 2013, Claudiu Ţuţulan a făcut numeroase sesizări ca urmare a verificărilor făcute la amplasamentele spaţiilor comerciale de pe drumurile naţionale şi europene. Deşi a constatat prejudicii grave, de ordinul milioanelor de euro, nici el nu a putut fi protejat în faţa abuzurilor conducerii CNADNR prin referirea la legea avertizorului de integritate. Claudiu Ţuţulan. TRACK: Din 2013 am invocat Legea 571/2004, legea avertizorului, dar ei m-au anchetat şi au vrut să-mi desfacă contractul de muncă. M-au sancţionat cu două avertismente, deşi le-am spus că potrivit legii avertizorului, sunt obligaţi să accepte investigaţia presei, să dea lămuriri la televiziune. Dar ei au continuat să fure şi au călcat în picioare această lege. Am fost trimis în delegaţii fără să mi se dea diurnă şi să mi se deconteze transportul. Mi-au diminuat salariul cu 1.000 de lei (N.a. – cca. 220 de euro). Cu toate că aveam rate, copiii şi pe soţie în întreţinere, am preferat să merg înainte cu colegii mei şi de-abia acum, de ceva vreme, domnul Neaga a fost plasat sub control judiciar şi anchetat de DNA. Problema e următoarea: degeaba există această lege, dacă nu ne ridicăm cât mai mulţi împotriva lor, a celor care fură. Dacă nu ne ridicăm, copiii noştri vor avea de suferit.”
Poveştile celor trei avertizori de integritate sunt spuse deja publicului larg şi prin intermediul piesei de teatru scrise şi regizate de Gianina Cărbunariu, Oameni obişnuiţi”.
