Un oraș mai curat și mai prietenos, adaptat perioadei post-pandemiei
Cum vom coabita cu noul coronavirus în lunile următoare și cum se va schimba relația noastră cu mediul înconjurător pentru a evita infectarea noastră și a celor dragi?
Christine Leșcu, 03.06.2020, 16:10
Cum vom coabita cu
noul coronavirus în lunile următoare și cum se va schimba relația noastră cu
mediul înconjurător pentru a evita infectarea noastră și a celor dragi? Sunt
întrebări care au devenit stringente, mai ales în orașele supra-aglomerate și
poluate ca Bucureștiul afectat de mult probleme structurale. De pildă,
vehiculele de transport comun erau înainte de pandemie extrem de aglomerate,
facilitând evident contagiunea cu orice fel de bacterii sau viruși.
De
asemenea, poluarea e o problemă care s-a amplificat în ultimii ani determinând
recent Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) să condamne România pentru
nerespectarea angajamentelor privind calitatea aerului în București. Iar odată
cu incidența COVID 19, s-a conștienzat mai bine și un alt fapt: calitatea
precară a aerului laolaltă cu condițiile deficitare de locuire cresc vulnerabilitatea
organismului în fața oricărui tip de microbi. Deci, pentru a ne feri mai bine
de boli în viitor, trebuie să modificăm în prezent modul de a trăi în comun.
Faptul îmbucurător este că multe organizații non-guvernamentale s-au mobilizat
pentru a propune soluții ca viața citadină să devină cât mai plăcută și mai
puțin periculoasă pentru sănătate. Unele dintre propuneri aparțin inițiativei
civice BAZA, formată din arhitecți și urbaniști. Intitulat Orașul, spațiu
comun. Set de reguli post COVID, manifestul organizației BAZA dorește să fie,
în primul rând, un pretext pentru un viitor dialog susținut între administrația
locală și cetățeni, ne spune arhitecta Maria Duda.
Strada
ca spațiu comun ar trebui să fie transformabilă, să se adapteze și să cuprindă
sau să-și asume mai multe funcțiuni decât avea până acum spațiul public. Am
inclus și recomandarea de a deschide grădinile instituțiilor publice pentru a
fi folosite ca spații verzi comune, de a se aboli gardul, de a se deschide
curțile școlilor pentru ca terenul sportiv să fie folosit de toată comunitatea
sau de tot cartierul. Am recomandat, de asemenea, extinderea spațiului pietonal
pe carosabil sau așa-numita pietonalizare a străzilor.
Al doilea set de
recomandări se referă la degrevarea transportului în comun și de punerea la
dispoziție, prin taxiuri sau servicii de tip UBER, a posibilității de
car-sharing. Promovăm mersul pe jos sau folosirea bicicletei pe distanțe mai
lungi în siguranță precum și adaptarea străzilor pentru deplasarea persoanelor
cu deficiențe de motricitate. Un al treilea set de recomandări se referă la
siguranța în spațiul deschis, iar aici ne referim la senzorii de monitorizare a
calității aerului și a posibilității de igienizare în spațiu public, prin
instalarea de cișmele, de toalete publice branșate la rețelele de canalizare și
electricitate.
De departe,
problema deplasării în condiții de siguranță dintr-o parte în alta a unui oraș
mare și aglomerat este cea mai spinoasă, iar propunerile privitoare la evitarea
transportului în comun sunt perfectibile și ajustabile doar prin dialog,
subliniază și Alexandru Belenyi, architect, membru al comunității BAZA. În București, cu
toții știm că transportul în comun punea mari probleme, mai ales pe anumite
rute unde frecvența vehiculelor era foarte redusă. În plus, autobuzele,
tramvaiele, troleibuzele și metroul erau supraaglomerate. De aceea, e foarte
greu să-ți imaginezi cum orice formă de distanțare socială poate fi aplicată în
condițiile acestea. Evident, ne temem și noi că folosirea în exces a mașinii
personale va da lovitura de grație spațiului public și celui pietonal pentru că
toată lumea va apela la ea ca la o soluție perfectă. Este evident că soluția
aceasta nu e sustenabilă pe termen lung. Aș face, totuși, o diferențiere între
mașina personală și taximetrie sau car-sharing.
Pentru a evita
poluarea cauzată de autoturisme, dar și pentru a refamiliariza cetățenii cu
orașul în care trăiesc, Primăria Capitalei a adoptat în premieră și oarecum surprinzător
un proiect venit din partea unei organizații non-guvernamentale: interzicerea
traficului auto pe unele artere din centrul orașului în weekend și deschiderea
lor exclusiv pentru pietoni și bicicliști. Maria Duda: ARCEN a reușit să
deschidă calea cu un proiect care a luat prin surprindere pe foarte multă lume.
Ei au propus pietonalizarea străzilor minore din jurul parcului Ioanid, iar
acest proiect a fost preluat de către Primărie și extins asupra altor 7 areale
fără o consultare publică sau vreo documentare. Totuși, considerăm că acest
prim pas, chiar dacă este ceva major pentru locuitorii din aceste zone, este
necesar pentru a găsit modalități de adaptare și optimizare ulterioară pentru a
deveni un pilon de discuție al întregii societăți civile, cu comunitățile
locale și cu administrația.
Indiferent de
măsurile luate, ele trebuie adaptate constant, din mers, în funcție de schimbul
de păreri care ar trebui să se instaureze, în sfârșit, între cetățeni și
administrație, adaugă Alexandru Beleny. În mod paradoxal, pandemia ar putea
avea și beneficii, unul dintre aceste fiind deschiderea dialogului efectiv
între autorități și locuitori. Pe lângă manifestul membrilor din comunitatea
BAZA, un alt set de propuneri a fost formulat și de comunitatea de părinți Grow
Up Romania, altă organizație civică dornică să privească și optimist pandemia
de COVID 19, aflăm de la activista Dana Ostacie.
Noi am văzut această perioadă și
cumva ca o oportunitate de a corecta unele lucruri, chiar în chip forțat de
împrejurări. Am pornit scriind un articol în care am adunat cât mai multe
propuneri venite din partea comunității de părinți Grow Up Romania, dar și
preluate din exemplele oferite de alte țări. De la acest plan de adaptare a
orașului după pandemia de coronavirus, am încercat să pornim o discuție. Acest
articol a fost scris atât pentru noi ca cetățeni care trebuie să devenim mai
responsabili și să ne schimbăm puțin obiceiurile pe care le avem în spațiu
public, cât și pentru autorități ca un punct de plecare sau ca un ghid de bune
practici.
Iată ce include ghidul realizat
de Grow Up Romania: accesul neîngrădit al copiilor pe iarbă, în parcuri
și în spațiile verzi din cartiere, instalarea unor cișmele cu apă și săpun sau
asigurarea acestora în toaletele publice existente, pentru a facilita spălatul
des pe mâini, interzicerea consumului de alimente în parc pentru a evita
atingerea feței cu mâinile contaminate precum și igienizarea constantă a
aleilor și a mobilierului urban cu substanțe potrivite, care să nu dăuneze nici
vegetației, animalelor și nici oamenilor. Cât de receptive vor fi
autoritățile la aceste propuneri și cât de dispuși vor fi concetățenii noștri
să le respecte, râmâne de văzut, dar Dana Ostacie este optimistă.
Sperăm
că și presiunea civică va funcționa în viitor. Foarte mulți oameni au realizat
că multe din propunerile noastre puteau fi implementate dinainte de pandemie,
fiind niște lucruri normale într-o capital europeană. Ideea noastră a prins
întrucâtva, căci lumea simte nevoia unei schimbări. Parcă nu ne putem întoarce
la viața obișnuită ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. E nevoie de un efort
comun atât al cetățenilor, cât și al administrație.