Tinerii şi piaţa muncii

Unul din efectele greu de depăşit în ciuda ieşirii din criza economică este, se pare, şomajul în rândul tinerilor.

Christine Leșcu, 25.11.2015, 10:50

Unul din efectele greu de depăşit în ciuda ieşirii
din criza economică este, se pare, şomajul în rândul tinerilor. Multe ţări ale
UE sunt afectate de acest fenomen, iar absolvirea unei instituţii de învăţământ
superior nu reprezintă o garanţie împotriva şomajului. Peste
o treime (33,8%) dintre tinerii români absolvenţi de facultate cu vârsta
cuprinsă între 20 şi 34 de ani nu au reuşit să se angajeze în primii trei ani
de după absolvire, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei
Europene, instituţie care centralizează datele primite de la toate institutele
naţionale de resort. Adelina Mihai, jurnalistă la Ziarul Financiar a studiat
aceste statistici şi poate compara situaţia din România cu cea din restul
ţărilor europene: România este undeva, spre coada
clasamentului, dar nu este pe ultimul loc în UE, aşa cum ne-am obişnuit în
cazul altor statistici. O situaţie mai grea există în Bulgaria, Spania,
Croaţia, Italia şi Grecia, care sunt mai toate ţări puternic afectate de criză.

În timp ce şomajul în rândul tinerilor, inclusiv
în rândul celor care au absolvit universităţi, are cauze multiple şi profunde,
o parte din cele imediate se dezvăluie destul de repede. Angajatorii au, la
rândul lor, aşteptări pe care tinerii nu le îndeplinesc. Stând de vorbă cu Camelia Slivneanu, directoare de
resurse umane la o firmă privată, am aflat cum ar trebui să se prezinte un absolvent la interviul de angajare
pentru a avea cât mai multe şanse: În primul rând, ne uităm la
atitudinea sa. Ne mai uităm şi la ţinuta vestimentară, dar şi la
capacitatea sa de auto-cunoaştere. De multe ori am constatat că tinerii nu ştiu
să-şi pună în valoare acele competenţe sau atuuri cu care pot să contracareze
lipsa de experienţă profesională. Ne interesează, de asemenea, răbdarea lor de
a învăţa o meserie.

În plus, la terminarea
facultăţii, tinerii nu ştiu întotdeauna ce domeniu de activitate să-şi aleagă.
Adelina Mihai: Angajatorii cer cursuri de consiliere în
carieră atât pentru elevii din gimnaziu, cât şi pentru cei din liceu ca să ştie
spre ce domenii să se orienteze în aşa fel încât să aibă asigurat un loc de
muncă după absolvire. Angajatorii critică şi preferinţa pentru cursuri
universitare de studii europene, de pildă, când piaţa muncii vrea absolvenţi de
limbi străine sau specialişti în IT. Voluntariatul este, oricum, o activitate
foarte bine văzută de către angajatori atunci când se uită pe CV-ul unui
candidat fără experienţă. Orice activitate de acest fel este un plus. Cursurile
de consiliere în carieră se referă la organizarea unor şedinţe cu specialişti
din domeniul resurselor umane cu elevi din clasele terminale din liceu şi
gimnaziu. Aceştia urmează să ia decizii foarte importante. În clasa a opta
decid dacă vor urma un liceu cu profil umanist sau unul cu profil real. După
finalizarea liceului, elevii trebuie să decidă ce facultate s-ar potrivit mai
bine cu abilităţile descoperite şi dezvoltate în liceu.

În ciuda minusurilor pe
care le constată în timpul interviurilor, angajatorii nu acceptă, în
totalitate, statisticile provenite de la EUROSTAT. Camelia Slivneanu:
Din 6-7 absolvenţi pe care-i vedem ca şi posibili candidaţi pentru
un post, cel puţin 3 devin angajaţii noştri. Deci procentul de tineri angajaţi
este cam de 50% dintre cei care candidează pe un post, dacă ne referim strict
la firma noastră. Din câte ştiu eu de la ceilalţi colegi de-ai mei care
activează în acelaşi domeniu, şi ei au în rândul candidaţilor absolvenţi de
facultăţi sau chiar studenţi şi procentul de angajabilitate al acestor
candidaţi este chiar de 65%. Ţinem o strânsă legătură cu universităţile şi
mergem acolo să ne promovăm. Din răspunsurile la întrebările noastre, observăm
că atunci, când ne referim la studenţii în anul terminal sau despre masteranzi,
procentul angajărilor creşte chiar până la 70%.

Dar, pentru a
evidenţia cât mai multe din aspectele fenomenului, trebuie menţionat şi faptul
că Bucureştiul, laolaltă cu doar câteva oraşe, concentrează o mare parte din
activitatea economică a ţării. Camelia Slivneanu: Există o diferenţă majoră între gradul de angajabilitate
al absolvenţilor proveniţi din mediul rural spre deosebire de cei din urban.
Tot mai mulţi absolvenţi care au domiciliul în mediul rural se mută în mediul
urban. Şi aici trebuie să recunoaştem că Bucureştiul reprezintă o atracţie
pentru majoritatea absolvenţilor. Vestul ţării este, de asemenea, o atracţie pentru că tot mai
mulţi investitori străini au venit acolo şi şi-au deschis, în special,
call-centers.

Statisticile
se referă, însă, la angajarea tinerilor absolvenţi în posturi compatibile cu
pregătirea lor universitare. Lipsa acestor posturi este şi una din
nemulţumirile lor, laolaltă cu cele referitoare la existenţa unui aşa-numit
cerc vicios: imediat, după absolvire, angajatorii invocă lipsa experienţei
profesionale pe care studenţii nu o pot, evident, căpăta în timpul studiilor,
ci doar printr-o formă de angajare care le este refuzată tocmai din cauza
absenţei din câmpul muncii. Existenţa cercului vicios este confirmată şi de
specialişti în resurse umane precum Camelia Slivneanu: Trebuie să recunosc faptul că vina o poartă atât
angajatorii sau personalul de recrutare, cât şi cei care aplică, posibilii
candidaţi. Nu chemi la interviul de angajare, pentru un post unde se cerea
experienţă profesională, un tânăr fără nici o experienţă. Nu candidez pentru o
slujbă care necesită experienţă. Dacă nu ţinem cont de aceşti doi factori,
atunci ne vom învârti în permanenţă în acest cerc vicios şi vom avea două
tabere frustrate: angajatorii şi tinerii care, în timp, vor deveni extrem de
demotivaţi.

Între timp, tot
statisticile ne reamintesc că nu am revenit încă la valorile economice de
dinainte de criză. Rata de ocupare a tinerilor absolvenţi de
facultate a ajuns la 66% în România anul trecut, în scădere faţă de 2008, cel
mai bun an pentru angajarea licenţiaţilor, când indicatorul era de aproape
85%.