Sustenabilitatea ecologică premiată la București

Al 12-lea ceas. Dacă nu acum, nu mai avem când. Dacă nu noi, nu va mai avea cine.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Christine Leșcu, 23.02.2022, 16:35

Acesta este motto-ul imperativ al primei
ediției a Galei Green Report, organizată la începutul acestui an. Tonul
ultimativ este dat de urgența climatică și problemele ecologice de care toți
suntem conștienți, probleme pe care publicația online Green Report le
semnalează de 15 ani încoace, de la înființarea sa. Dar nu doar probleme se
regăsesc în paginile sale virtuale, ci și soluții, cele mai multe găsite de
organizații de mediu, dar și de inițiative de afaceri. De fapt, premiile Green
Report, acordate în cadrul recentei gale, semnalează exact modul în care
problemele de mediu încep să fie abordate prin proiecte economice și durabile
și în România. Proiectele premiate aparțin asociațiilor non-guvernamentale,
mediului de afaceri și autorităților locale, iar despre criteriile de nominalizare
ne vorbește acum Raluca Fișer,
Președinta Asociației Green Revolution, inițiatoarea Green Report:

Am
reușit să dăm 12 premii că au fost 12 categorii, dar la categoria economiei
circulare au fost doi câștigători, unul din zona companiilor și altul din zona
societății civile, adică un ONG cu proiecte foarte bune de economie circulară.
Deci au fost acordate 12 premii, 94 de proiecte înscrise în competiție și 54 de
companii sau asociații participante. Pentru o primă ediție, noi am fost extrem de
fericiți și mulțumiți de calitatea proiectelor și de diversitatea celor care
și-au înscris proiectele. Și credem că este un foarte bun semnal al pieței că
lumea a început să înțeleagă că dezvoltarea durabilă este parte integrantă din
orice plan de afaceri și din gândirea strategică de abordare a pieței.

Tot Gala Green
Report evidențiază și evoluția ecologiei românești în cei 15 ani de existență a
publicației online. Raluca Fișer: Subiectul protecției mediului a ieșit din
zona activismului ong-ist și a devenit o urgență globală asta dictează agenda
europeană și globală. Vrem să arătăm că economia circulară și dezvoltarea
durabilă sunt parte integrantă din mediul de afaceri. Ecologia nu înseamnă că
toată lumea mănâncă doar salată și se plimbă prin pădure. Pur și simplu, aici e
vorba și de tehnologie și eficiență în utilizarea resurselor noastre limitate.
Credem cu tărie că dezvoltarea durabilă trebuie să fie integrată în orice
afacere pentru că ea oferă o mulțime de avantaje competiționale, de poziționare,
de reputație. Și, în primul rând, tu, ca manager al unei firme, trebuie să ai
această responsabilitate față de comunitatea în care activezi. Implicarea în
comunitate, într-o formă sau alta, și grija pentru mediul înconjurător devin
atât de importante încât, dacă nu le ai în vedere, poate să ducă o
întreprindere la faliment.

Vedeta
Galei Green Report a fost organizația Ateliere fără frontiere, cu două premii
câștigate și o nominalizare. Distincțiile au fost acordate la categoriile Excelență în
Economie Circulară pentru platforma educlick și Excelență în Agri-Food pentru ferma socială bio&co. Despre
proiectele câștigătoare ne vorbește acum directoarea de programe de la Ateliere
fără frontiere, Lorita Constantinescu:

Noi am câștigat la categoria economie
circulară cu proiectul nostru EduClick. Prin acest proiect, colectăm deșeuri
electrice și electronice și recondiționăm calculatoare. Le readucem în stare de
funcționare și le donăm școlilor din zone mai puțin dezvoltate care nu au acces
la fonduri ca să își doteze laboratorul de informatică. De când a început
pandemia practic calculatoarele s-au dus către școli și școlile le-au dat
copiilor care nu aveau calculator acasă ca să poată să continue școala online.
De fapt, la Ateliere fără frontiere, componenta socială este cea mai importantă
pentru noi. Aceasta este misiunea noastră socială, adică reintegrarea
persoanelor vulnerabile pe piața muncii. Practic noi ne-am înființat în anul
2008 și EduClick a fost primul atelier înființat. Tot ce-am făcut a fost să
creăm condițiile pentru reintegrarea acestor persoane. Le angajăm cu carte de
muncă la noi, în ateliere și, timp de doi ani cât stau aici, participă la un
program de acompaniere socio-profesională prin care deprind abilitățile unui
loc de muncă. La final îi sprijinim
să-și găsească un loc pe piața muncii.

De altfel,
acesta nu este singurul proiect prin care organizația Ateliere fără frontiere a
demonstrat că ecologia merge mână în mână cu filantropia și întrajutorarea
socială. Pentru categoria Excelență în Inovație
pentru mediu, organizația a fost nominalizată cu atelierul Remesh, unde
bannere de plastic sunt recuperate și transformate în accesorii precum genți și
portofele. Ca și în cazul proietului EduClick, în cadrul acestui atelier sunt
angajate lucrătoare aflate în situații defavorizate. Din nou, o întreprindere
socială care are ramificații ecologice, asemănătoare cu celelălat proiect
pentru care Atelierele fără frontiere au fost premiate.

Lorita Constantinescu: Este vorba de-al treilea atelier al asociației, o fermă socială, unde
cultivăm legume și le vindem prin lanțul scurt. Acum câțiva ani, am vrut să
sprijinim persoanele vulnerabile ca să se integreze pe piața muncii și în zona
rurală. Dacă primele două ateliere – EduClick și Remash – în București, am vrut
să facem ceva și pentru cei din zona rurală și ne-am dus nu foarte departe de
capitală pentru ca accesul să fie mai facil. E vorba de satul Ciocănari, situat
la vreo 30 de kilometri de București, unde am luat un teren în arendă. Era o
comunitate vulnerabilă acolo și am angajat oameni din această comunitate.
Terenul luat în arendă l-am introdus în conversie pentru a face agricultură
organică, am obținut certificatul bio după aproape trei ani și cultivăm în
prezent 80 de varietăți de legume. Apoi le vindem prin lanțul scurt printr-un
sistem de abonament direct către consumatori. Ei, în ziua de livrare a
legumelor, primesc săptămânal lada pe care au achiziționat-o.

Ferma de la Ciocănari are momentan puțin peste 90 de
abonați, dar organizația Ateliere fără Frontiere speră că modelul acesta va fi
preluat și aplicat de cât mai multe întreprinderi.