Sprijin pentru copiii refugiaţi din Ucraina
După mai bine de doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina și de la primele valuri de refugiați ucrainieni care au găsit România nepregătită, dar extrem de dornică să ajute, au fost deja puse la punct instrumente pentru integrarea a durată a acestor oameni.
Christine Leșcu, 29.05.2024, 15:27
Organizația non-guvernamentală „Salvați Copiii” a contribuit la acest efort de la bun început și a aflat care sunt principalele probleme ale refugiaților.
Din datele obținute de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, de la începutul crizei și până în prezent, în România au intrat cam 5 milioane 245 de mii de cetățeni ucraineni, iar „Salvaţi Copiii” a sprijinit în jur de 354.700 de persoane, dintre care aproape 180.000 de copii. De altfel, aproape jumătate din refugiați sunt copii veniți aici, în principal, cu mamele și bunicele lor ale căror principale griji sunt lipsa unui venit stabil asigurat de o slujbă și bariera lingvistică.
Așadar, în prezent, nevoia de integrare pe o durată mai multă a acestor familii a devenit prioritară în comparație cu prima perioadă a războiului, comentează Leonard Andreescu, manager de proiect în cadrul Organizației „Salvați Copiii”.
„În luna februarie am lansat un chestionar pe care persoanele din Ucraina aflate în asistența noastră l-au completat și astfel s-au evidențiat anumite nevoi. Nevoia de ajutor financiar apare destul de frecvent, la cel puțin 23% dintre cei chestionați, apoi sprijin pentru accesul la serviciile medicale şi cursurile de limba română. S-au creat destul de multe facilități în sectorul non-guvernamental. Din păcate, încă din partea autorităților există o insuficientă acoperire a nevoii de cursuri de limba română şi de servicii de tip after-school pentru copii.
În general acest lucru e solicitat de mamele singure care nu au cu cine să își lase copiii pentru a munci. Dacă ne uităm la statistici și la ce a reieșit din această anchetă sociologică pe care noi am dezvoltat-o, vedem că procentele cumva sunt corelate: nevoia de after-school pentru copii apare la 13% dintre respondenți și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă la 12% dintre ei. Deci cam același procent de persoane care își caută loc de muncă au și nevoie de after-school pentru copii, pentru că nu reușesc să își lase copiii într-un loc sigur. Nu au cu cine să-i lase și atunci nu pot să-și găsească un serviciu.”
În ajutorul lor Organizația „Salvația Copiii” în parteneriat cu primăria sectorului 6 din București au deschis recent un centru de zi pentru copiii refugiaților ucrainieni. Aici își pot petrece în siguranță timpul după terminarea cursurilor până când mamele lor îi pot lua acasă.
Leonard Andreescu detaliază: „Noi oferim sprijin nu doar prin acest centru de zi. Oferim sprijin și pentru copiii de vârstă preșcolară și antepreșcolară, prin plata taxelor pentru creșe și grădinițe, acolo unde este cazul. Oferim inclusiv transport pentru copii, astfel încât părinții să poată să îi ducă dimineață fie la școală, fie la centrul nostru, în funcție de programul de învățământ al copiilor și să-i poată lua seara.”
Centrul de zi din sectorul 6 al capitalei nu este singurul de acest fel administrat de Salvați Copiii. Mai sunt și altele în București și în țară, deschise prin colaborarea cu autoritățile locale, toate serviciile fiind gratuite.
Leonard Andreescu: „In cadrul centrului copiii beneficiază de o masă caldă, de sprijin la lecții, de cursuri de limba română adaptate pentru străinii, de activități de coeziune socială, dar şi de un concept destul de complex de suport psihologic în scopul de a îi ajuta pe copii să depășească anumite probleme emoționale.
Am identificat la foarte mulți dintre ei probleme, unele chiar foarte severe, emoționale, cauzate, bineînțeles, de această rupere de viața obișnuită, de locurile pe care le cunoșteau, de familie, de restul familiei, de tați. Activitățile de acest tip îi ajută mult să depășească sentimentul că se simt străini fiindcă nu reușesc să vorbească limba, tendinţa de a se izola fiindcă oricum se simt dați la o parte.
Un aspect foarte important al acestui centru este faptul că nu este deschis doar pentru copii ucraineni. Avem și copii români din familii defavorizate, din familii monoparentale, care au aceeași problemă în identificarea unui loc de muncă pentru că nu au cu cine să lase copiii. Și atunci ei merg împreună cu copiii români în acest centru. Activitățile se desfășoară împreună. Bineînțeles că noi îi ajutăm să comunice. Avem mediatori culturali vorbitori de limbă română, rusă și ucraineană, profesori care cunosc și metodele de predare din Ucraina, dar și din România, astfel încât să le fie cât mai ușor copiilor să se integreze, să identifice prieteni români care să le dea acea stare de normalitate și de siguranță, să-i ajute să depășească probleme emoționale pe cât se poate, bineînțeles.”
Momentan, centrul de zi nu poate primi mai mult de 40 de persoane, din păcate pentru copiii ucrainieni care, oricum, au dificultăți de integrare în școlile românești sunt înscriși, ne explică tot Leonard Andreescu:
„Este extrem de greu pentru ei. Tocmai de aceea 90% dintre ei doar asistă la cursuri. Asta presupune o perioadă de maxim un an de zile în care ei pot să asiste la ore, dar fără să fie obligați să aibă o prezență zilnică, fără să primească note, fără să fie trecuți în catalog. Este ca o perioadă tampon care îi ajută pe ei să se obișnuiască atât cu programul, cât și cu limba, și colegii de clasă. Apoi după maxim un an, sunt obligați să fie înscriși, așa cum sunt și ceilalți elevi și să participe la activitățile de educație. Foarte puțini dintre acești copii participă online la şcoli din Ucraina, adică nu studiază la noi, dar aceştia sunt excepții.”
În prezent, după valurile inițiale de refugiați, mulți dintre ei în tranzit către alte țări, în România au rămas înregistrați în jur de 79.000 de cetățeni din Ucraina.