Soluţii pentru integrarea tinerilor NEET
În luna martie au avut loc la Bucureşti mai multe evenimente care au adus în atenţie situaţia tinerilor NEET - acei tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani, care nu sunt activi pe piaţa muncii
Luana Pleşea, 05.04.2017, 10:36
În luna martie au avut loc la Bucureşti mai multe
evenimente care au adus în atenţie situaţia tinerilor NEET – acei tineri cu
vârste între 15 şi 24 de ani, care nu sunt activi pe piaţa muncii, nu urmează
nicio formă de educaţie şi nu participă la niciun curs de formare profesională.
Deci, nu sunt înregistraţi nicăieri. Participanţii au pus în discuţie posibile
soluţii pentru integrarea acestor tineri inactivi, care reprezintă un procent
îngrijorător din populaţia României.
Într-o perioadă în care rata tinerilor NEET scade
în UE, media fiind de 12%, în România aceasta este de aproximativ 18%, potrivit
statisticilor corespunzătoare anului 2011. Aceasta înseamnă undeva între 400 şi
500 de mii de tineri, mulţi dintre ei rămânând însă neidentificaţi din cauza
faptului că nu mai figurează pe lista niciunei instituţii. Acesta este
contextul în care think-tank-ul Social DOers a organizat o conferinţă naţională
în cadrul căreia a lansat platforma Coaliţia Europeană pentru Drepturile
Tinerilor NEET. Este vorba despre o iniţiativă finanţată prin programul
Erasmus+ şi lansată în luna ianuarie la Bruxelles. Ideea a pornit de la faptul
că problema acestor tineri nu este una doar naţională, cu ea confruntându-se şi
celelalte ţări europene. Veronica Ştefan, preşedinte Social DOers Prin această iniţiativă-pilot am
început să ne uităm la situaţiile particulare din şase state. România a fost
unul dintre ele, dar ne-am uitat şi la state precum Marea Britanie sau Austria,
care au rate foarte mici ale acestei categorii de tineri. Ne-am uitat şi la
Portugalia, Italia sau Belgia. De aici, am ajuns la concluzia că avem nevoie de
eforturi reunite. Pe de o parte, avem nevoie de o platformă unde ONG-urile care
oferă efectiv servicii acestor tineri să stea la aceeaşi masă cu alţi
parteneri: partenerii sociali – sindicatele şi patronatele, alături de
politicieni, cei care iau deciziile. Aşa că platforma se adresează celor trei
categorii: ONG-uri, structuri patronale şi sindicale şi parlamentari europeni,
pentru că ei sunt legătura directă între deciziile europene şi cetăţenii din
toate statele.
Victor Negrescu (S&D) este unul dintre deputaţii europeni care şi-au
manifestat preocuparea pentru problemele tinerilor, în special a celor din
categoria NEET. Potrivit acestuia, există mai multe programe la nivelul UE
gândite pentru a-i sprijini pe tineri, însă … Trebuie menţionat
că multe dintre aceste programe gândesc problematica tinerilor ca o chestiune
globală, generalizantă şi nu există suficient de multe abordări personalizate,
prin care să ţintim cu adevărat tinerii NEET şi mai ales să facem astfel încât
aceşti tineri, care reprezintă un număr destul de important – 21 de milioane la
nivel european, să simtă cu adevărat beneficiile acestor programe europene. În
cadrul dezbaterilor de la Bucureşti, punctul meu de vedere a fost de a căuta în
aşa fel încât să avem aceste programe care să se bazeze pe nevoile personale
ale acestor tineri şi să începem identificarea lor la nivel local, ceea ce nu
s-a făcut suficient de bine.
Aproape o jumătate de milion din populaţia ţării -
tineri inactivi ar putea să nu sune foarte rău. În realitate, lucrurile sunt
mai grave. Pentru că, pe măsură ce înaintează în vârstă, aceşti tinerii rămân
inactivi şi devin mai mulţi în această categorie. Dacă sunt doar 18 la sută
până în 25 de ani, devin 25 la sută până în 30 de ani şi se menţin puţin peste
20 la sută până în 35 de ani. Astfel se creează o generaţie de tineri inactivi,
care nu produc. Asta înseamnă o problemă şi un cost economic, totodată,
concluzionează Veronica Ştefan O agenţie europeană estimează că, în 2011, România cheltuia sau, mai bine
spus, pierdea, dincolo de ceea ce cheltuia, 1,54% din PIB. Asta reprezenta vreo
două miliarde de euro. Ce însemna că pierdeam aceşti bani? Însemna că aproape o
jumătate de milion de tineri în acea situaţie beneficiau de un minim ajutor social,
respectiv nu contribuiau. Deci, în fiecare an, cel puţin cei până în 25 de ani
creează o pierdere economică de aproximativ două miliarde de euro.
Iar dacă vom
completa această imagine şi cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, în
România şi în Europa, deci cu nevoia de a exista cât mai mulţi oameni activi în
câmpul muncii, înţelegem mai bine cât de important este să fie găsite rapid
soluţii. Este şi ceea ce se propune prin platforma Coaliţia Europeană pentru
Drepturile Tinerilor NEET. Veronica Ştefan Ce putem face noi şi unde sper să reuşim prin acest dialog între toţi
actorii este ca, pe de o parte, ONG-urile care au accesul cel mai facil, care
au serviciile cele mai prietenoase pentru aceşti tineri să fie traducători,
facilitatori între instituţii şi aceşti tineri, care, e clar, dacă au ajuns în
această situaţie, nu mai pot ieşi singuri foarte uşor sau nu-şi doresc neapărat
să iasă atât de uşor. Iar, pe de altă parte, să lucrăm cu instituţiile, să
creeze o politică mult mai flexibilă. Până acum, am mers foarte mult pe
abordarea fondurilor europene, unde avem proiecte şi nu neapărat programe, care
încep în anul 1 şi se termină în anul 3 şi la final am uitat ce s-a întâmplat
cu aceşti tineri. Important ar fi să avem programe continue, cu o abordare mult
mai prietenoasă, orientată pentru aceşti tineri, personalizată.
Concluzia care se
impune este necesitatea identificării tinerilor care nu sunt activi pe piaţa
muncii, nu urmează nicio formă de educaţie şi nu participă la niciun curs de
formare profesională, pentru ca, apoi, să fie monitorizată situaţia acestora şi să li se ofere
soluţii personalizate. În acelaşi timp, este nevoie de programe naţionale,
dublate de politici publice.
