Şcoala românească şi incluziunea socio-educaţională

În paralel cu datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale sistemului de învăţământ.

Christine Leșcu, 30.05.2018, 14:27

În paralel cu
datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi
asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale
sistemului de învăţământ. Este cazul asociaţiei Human Catalyst care prin
preşedinta sa, Laura Greta Marin, în colaborare cu alţi experţi a creat un
anumit instrument de evaluare a şcolilor din punct de vedere social.
Instrumentul se numeşte indice de risc socio-educaţional sau, pe scurt, IRSE.
În prezent, acest indice a fost folosit doar pentru analizarea claselor din
ciclurile primar şi gimnazial, care cuprind elevii din clasele 0 până la a 8-a,
inclusiv, aşadar copii cu vârste între 6 şi 14 ani. IRSE combină mai multe date
printre care cele care vizează riscul de abandon şcolar, adică ponderea
elevilor repetenți, exmatriculați şi cu situația neîncheiată în şcoala
respectivă. În al doilea rând, IRSE ia în calcul nivelul de pregătire a
cadrelor didactice, adică ponderea profesorilor fără o pregătire satisfăcătoare,
apoi gradul de pregătire a elevilor aşa cum reiese din rata participării
elevilor de a 8-a la Evaluarea Naţională şi, în final, nivelul de dezvoltare
socio-economică a localității, adică gradul de marginalizare potrivit studiilor
provenite de la Banca Mondială. Care au fost rezultatele aplicării acestor
criterii pentru anul şcolar 2016-2017, ne spune Laura Greta Marin. Indicatorul IRSE este gradat de la 1 la 10 unde 10 este punctul maxim
pe care-l poate obține școala cu cel mai mare grad de risc socio-educațional.
În timp ce am făcut ierarhizarea, s-au detașat în mod natural 4 categorii de
școli: școli performante cu IRSE între 0 și 1 (ele sunt în număr de 446 pe tot
teritoriul țării), școli medii cu IRSE între 1 și trei (ele sunt cele mai
multe, reprezentând 62% din totalul școlilor din România, adică un pic peste
2.600 de unități școlare), școli defavorizate în număr de 1.115, adică 26%
dintre școli, iar pe ultimul loc se află școlile profund defavorizate,
reprezentând 1% și fiind în număr de 54 pe tot teritoriul României.

Pe baza
informaţiilor furnizate prin aplicarea IRSE, experţii în educaţie au putut
întocmi chiar un profil generic al şcolii aflate în risc maxim
socio-educațional în România. Laura Greta Marin. Este situată într-o
zonă aflată pe lista zonelor celor mai marginalizate așa cum au fost descrise
de Banca Mondială. Sunt unități de învățământ mici, având în jur de 300 elevi.
Procentul elevilor de etnie romă este de peste 10%, iar în unele, elevii
aparțin în majoritate acestei etnii, fiind și școli segregate. Abandonul școlar
este de peste 10%, putând să ajungă chiar și la 70%. Procentul cadrelor
didactice fără pregătire adecvată sau performantă putând să ajungă și la 5%.
Procentul elevilor neînscriși la evaluarea națională fiind de peste 30% din
numărul elevilor înscriși în clasa a opta. Iar media notelor obținute numărul
elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională este mai mică de 5,50.

Evaluând şi
comparând datele aferente anilor 2015, 2016, 2017, s-a detaşat şi o situaţie
unică pe care experţii de la asociaţia Human Catalyst au numit-o Fenomenul
Brăila. Fenomenul Brăila are legătură cu înscrierea elevilor la Evaluarea
Naţională, o testare a cunoştinţelor de
limbă română şi matematică la care toţi absolvenţii de clasa a a 8-a participă
pentru a se înscrie apoi la liceu, deci pentru a-şi continua studiile. În
funcţie de notele obţinute la acest test, împreună cu restul rezultatelor
şcolare, copiii se califică pentru admiterea la licee bune sau mai puţin bune.
Tot în funcţie de aceste rezultate, se face şi un clasament informal al
şcolilor generale. Ce înseamnă, de fapt, Fenomenul Brăila ne spune tot Laura
Greta Marin. Brăila era pe locul doi anul trecut în topul
județelor cu media cea mai mare la Evaluările Naționale după București. Dar, în
același timp, Brăila se distanța și cu cea mai mare rată de neparticipare a
copiilor la Evaluarea Națională, aproape 40%. Ca să verificăm situația asta am
sunat și am vorbit cu inspectori, cu directori de școală, dar și cu părinți
care ne-au spus că a apărut o anumită procedură care se aplică de mulți ani:
copiii cu rezultate slabe la învățătură sunt îndrumați sau forțați sau
șantajați ca să nu se înscrie la testările naționale ca să nu scadă media
școlii pe județ. Avem relatări de acest gen provenind, de fapt, din toată țară.

Pentru copiii cu
rezultate slabe la învăţătură sau în situaţia de a fi corigenţi, e previzibil
că vor obţine note mici la Evaluare, mai ales că înainte se dă şi o simulare a
acestui test. De aceea, se pare că direcţiunea anumitor şcoli încearcă, în
anumite cazuri, să forţeze neparticiparea lor la testarea naţională, aşa cum i
s-a şi întâmplat unei mame din Bucureşti. Băieţii ei, tripleţi, nu aveau note
de trecere la matematică, fiind în pragul corigenței. În loc să li se dea
tripleţilor posibilitea de a-şi corecta sau nu notele, s-a petrecut altceva,
după cum aflăm de la mama lor. Aveau note mici, iar eu nu știam de ele.
M-a uimit lucrul acesta. Știam că sunt elevi slabi, dar nu atât de slabi ca să
ia note de 2 și de 3. După aceea, doamna directoare mi-a spus chiar direct că
va fi atentă la doamna profesoară de matematică pentru ca aceasta să nu-i
treacă. Voia să-i lase corigenți ca să nu intre la evaluare și astfel, luând
acolo o notă mică, să nu strice media pe școală, școala dânsei fiind o școală
bună. Chiar așa s-a exprimat. Mi s-a părut că a fost o presiune din partea
doamnei directoare asupra profesoarei.

Pe lângă faptul
că presiuni de genul acesta nu sunt legale, mămica tripleţilor consideră că ele
afectează şi moralul copiiilor. Vor rămâne să se înscrie la sesiunea din
toamnă și atunci, e ca și cum ar fi fost înfrânți, ca și cum ar pleca în viață
cu aripile retezate. Și ei au avut un fel de cădere nervoasă și se gândeau că
n-are nici un rost să mai învețe că tot rămân corigenți.

Drept urmare, acest părinte a depus o sesizare
la cabinetul Ministrului Educaţiei, acum două săptămâni. De asemenea, la
iniţiativa Human Catalyst, mai multe organizaţii non-guvernamentale au trimis o
petiţie autorităţilor de resort despre Fenomenul Brăila. La două săptămâni de
la înregistrarea acestor cereri, Ministerul Educației Naționale invită la o
discuție despre soluţii pe reprezentanţii semnatarilor, discuţie ale cărei
rezultate urmează să fie date publicităţii. Şi redacţia noastră a solicitat
Ministerului Educaţiei un punct de vedere privitor la Fenomenul Brăila. În
comunicatul primit drept răspuns, cu o săptămână în urmă, scria: Ministerul Educaţiei
Naţionale promovează, ca politică educaţională, asigurarea echităţii
în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ,
dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii.În atenția MEN, până la acest moment, nu au fost
transmise sesizări din partea părinților sau elevilor referitoare la o situație
concretă privind fenomenul menționat.