Romgleza şi vorbitorii ei
Aşa cum în franceză, s-a încetăţenit demult termenul frangleză pentru a desemna amestecul cuvintelor şi expresiilor englezeşti cu cele franţuzeşti în limbajul colocvial, printr-un proces asemănător s-a născut şi romgleza.
Christine Leșcu, 11.12.2013, 10:33
Aşa cum în franceză, s-a încetăţenit demult termenul frangleză” pentru a desemna amestecul cuvintelor şi expresiilor englezeşti cu cele franţuzeşti în limbajul colocvial, printr-un proces asemănător s-a născut şi romgleza. Lingviştii au observat cum din 1990, influenţa englezei, transmisă prin intermediul muzicii şi filmelor, a început să capete din ce în ce mai multă pregnanţă. Este vorba de engleza-americană intrată mai ales în cultura tinerilor, dar şi în limbajul de specialitate al unor ştiinţe. Lingvista Rodica Zafiu, profesoară universitară la Facultatea de Litere din Bucureşti, ne oferă câteva exemple de expresii şi cuvinte din romgleză: Dacă vorbim de limbajul tinerilor, aici întâlnim adesea termenii de slang (argou, în limba engleză), termeni colocviali. Unii au intrat în limba română mai demult cum ar fi funny, grogy, OK. Astea nu sunt noutăţi. Alţi termeni, foarte mulţi – cum ar fi loser, de pildă – sunt mai de ultimă oră. Pe lângă termenii din slang – expresivi şi adesea, peiorativi – sau de cuvintele care leagă informaţiile sau conversaţia – by the way, care îl dublează pe a propos, un împrumut demodat deja în franceză –, un fenomen izbitor este ceea ce se întâmplă cu limbajul computerului şi al internetului. Deşi e un limbaj care nu-i caracterizează pe tineri, ei sunt segmentul de populaţie care petrece mult timp în această sferă de activităţi. Acolo apar expresii care nu mai aparţin doar romglezei, ci constituie un cod aparte netransparent pentru cei mai în vârstă, cu LOL şi alte abrevieri preluate adesea direct din abrevierele englezei. Alteori sunt abrevieri construite în română după acel model.”
Viteza de comunicare prin internet a contaminat şi capacitatea de adaptare a limbii române la engleza folosită pe calculator. Tinerii downloadează, sheruiesc, clickează, dau like… Este un fenomen care ţine atât de modă, dar şi de comoditate. Sociologul Claudia Ghişoiu explică:
Cam 85% din informaţia de pe internet este în limba engleză ca efect al globalizării. De aceea, aproximativ 1,5 miliarde de oameni în lume vorbesc limba engleză, la un anumit nivel. Pentru a fi activ pe internet, trebuie să cunoşti limba engleză. Este o limbă foarte sintetică, ceea ce înseamnă că poate aduna multe informaţii în cuvinte simple şi puţine. De aceea, este folosită atât de des în mediile de afaceri şi în discursul informatic. Chiar şi la nivel educaţional, studenţii primesc multă bibliografie în limba engleză, citesc în engleză şi se documentează foarte mult în engleză de pe internet. Apoi adoptă în discursul lor termeni în limba engleză pentru traducerea cărora în română ar folosi mai multe cuvinte sau chiar o sintagmă întreagă.”
Nu doar moda sau folosirea excesivă a calculatorului constituie explicaţii pentru încetăţenirea romglezei. Acest limbaj exprimă, de fapt, şi o atitudine faţă de propria cultură, consideră sociologul Claudia Ghişoiu: Este puţin mai mult decât un limbaj folosit circumstanţial. În limbaj sociologic, se foloseşte termenul de xenocentrism. Asta înseamnă aprecierea pozitivă şi dorinţa de a adopta tot ce este străin. Lucrul ăsta se vede tot mai mult la tinerii din România unde Dragobetele, de pildă, e considerată o sărbătoare inferioară celei de Valentine’s Day, care este importată şi care vine din afară pe un drive economic, ca să folosesc şi eu un cuvânt din engleză, adică dintr-un motiv economic. Se exportă cultură sub forma sărbătorilor, a filmelor şi a muzicii. Toate aceste importuri vin, în majoritate, din SUA, deci sunt în engleză şi sunt considerate a fi bune.”
Deşi nu există studii care să cuantifice răspândirea xenocentrismului, una dintre caracteristicile vorbitorilor de romgleză pare a fi apetenţa lor pentru ceea ce vine din afara ţării. Apetenţa aceasta vine şi pe fondul lipsei de punere în valoare, în interiorul României, a culturii române. Cu toate acestea, romgleza n-ar trebui să fie un fenomen care să ne îngrijoreze, consideră lingvista şi profesoara universitară Rodica Zafiu: E foarte puţin probabil ca aceşti termeni să afecteze structura limbii standard sau a limbii unui eseu filosofic. Acest amestec va rămâne în efemeritatea limbajului colocvial argotic care, prin forţa lucrurilor, se înnoieşte foarte repede, şochează la început, împrumută de oriunde din limba romani, de pildă, aşa cum împrumută şi din engleză, aşa cum pe vremuri a împrumutat din turcă, din greacă şi din franceză. În rest, chat, facebook, link, hacker sunt termeni curenţi şi care au şansă de adaptare sau pot să dispară. Toate aceste noţiuni sunt ele-însele extrem de efemere. Acum 20 de ani ele nici nu existau, unele s-au format prin metaforă în engleză sau prin diverse derivaţii semantice. S-ar putea ca odată cu progresul tehnologiei, ele chiar să dispară înainte ca ele să intre mai adânc în limba română.”
Sociologul Claudia Ghişoiu, la rândul său cadru universitar, este de altă părere: Oameni trecuţi de 25 de ani tot nu pot să scrie un text care să fie de anumit nivel ştiinţific sau academic fără să folosească termeni în engleză. La fel, procedează şi în discursul lor. E foarte izbitor. Dacă le ceri să-ţi explice ce au vrut să scrie acolo, au dificultăţi în a comunica mesajul în română. Fac un paragraf ca să-ţi explice un cuvânt. Nu găsesc termeni corespondenţi în română, au dificultăţi în acest sens.”
Fenomen îngrijorător sau nu, romgleza este şi o dovadă a faptului că limba e un lucru viu ale cărui norme nu sunt eterne şi se pot modifica sub imperativul vremurilor.
