Românii şi percepţiile asupra UE
La 10 ani de la aderarea la UE şi la finalul unui an, 2016, extrem de tulbure pentru spaţiul comunitar, România rămâne ţara cu una din cele mai optimiste viziuni asupra Europei: 67% comparativ cu media europeană de 50%.
Christine Leșcu, 15.03.2017, 10:47
La 10 ani de la aderarea la UE şi la finalul unui an, 2016, extrem
de tulbure pentru spaţiul comunitar, România rămâne ţara cu una din cele mai
optimiste viziuni asupra Europei: 67% comparativ cu media europeană de 50%. Cu
toate acestea, acum 10 ani, această viziune era încă şi mai mare, atât în
România – unde 75% dintre români o împărtăşeau -, cât şi în restul UE, unde 69%
dintre europeni o aveau. Sunt date incluse în cel mai recent raport de ţară din
Eurobarometrul de toamnă, date culese în luna noiembrie a anului trecut pe
eşantioane reprezentative din toate cele 28 de state-membre. Cifrele incluse în
acest sondaj constituie o oportunitate excelentă pentru a vedea cum a evoluat
încrederea României în instituţiile comunitare din 2007 până azi, consideră
Angela Cristea, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti: Aflăm că, la 10 ani de la aderare, încrederea românilor continuă să fie
peste media europeană, dar în scădere. Azi această cotă este de 52%, iar acum
10 ani, când România adera la UE, era de 65%. Pe de altă parte, încrederea
medie a europenilor în UE este la 36%. Comparativ, există, din păcate, mai
puţină încredere în instituţiile naţionale. Dar, din nou, dacă privim trendul
celor 10 ani, încrederea în instituţiile naţionale a crescut în această
perioadă. Deci încrederea în instituţiile comunitare scade, dar creşte în cele
naţionale. Ne apropiem, din punctul meu de vedere, de normalitate. Observăm, de
pildă, că încrederea în guvernul naţional a câştigat 10% în 2016 comparativ cu
2007.
Cu toate acestea, deşi destul de
optimişti cu privire la mersul general la UE, românii sunt mai sceptici sau mai
pesimişti când se gândesc la propria lor ţară: 60%
dintre români consideră că ţara lor se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar
29% dintre ei consideră că situaţia economică se va înrăutăţi. 40% consideră că
va rămâne la fel. Un alt aspect relevat de recentul Eurobarometru este modul în
care românii se raportează la priorităţile de pe agenda publică europeană
comparativ cu restul cetăţenilor europeni. Angela Cristea ne oferă, şi în
această privinţă, detalii: Imigraţia şi terorismul sunt considerate principalele
provocări cu care se confruntă Europa, deşi procentul românilor care le-au
menţionat ca atare este, în scădere, faţă de 2015. Mobilitatea cetăţenilor din
celelalte state-membre este percepută favorabilă, în timp ce aceea a
cetăţenilor din ţări terţe este văzută, mai degrabă, nefavorabil. În opinia
românilor, cele mai realiste obiective ale Strategiei Europa 2020 sunt ocuparea
forţei de muncă şi reducerea abandonului şcolar. (…) Valorile care, în
viziunea românilor, reprezintă cel mai bine UE sunt drepturile omului (38%
pentru români faţă de 34% media europeană), democraţia ( 32% pentru români, 31%
media europeană) şi pacea (27% pentru români, 39% media europeană). Românii
consideră că ceea ce-i apropie pe cetăţenii europeni este, mai ales, geografia,
apoi valorile, respectarea statului de drept şi solidaritatea cu regiunile
sărace. În acelaşi timp, europenii situează pe primul loc cultura, urmată de
istorie, valori şi economie.
De vreme ce o parte a
obiectivelor Strategiei Europa 2020 sunt considerate realiste de trei cincimi
dintre respondenţi, putem presupune că, în general, românii sunt bine informaţi
în legătură cu politicile comunitare. Aceeaşi concluzie s-ar putea deduce şi
din susţinerea ridicată de care se bucură priorităţile actualei Comisii
Europene. Totuşi, sociologii au propria lor interpretare a datelor referitoare
la nivelul cunoştinţelor, dar şi la starea de spirit a românilor comparativ cu
a celorlalţi europeni. Manuela Stănculescu, sociolog în cadrul Institutului
de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române: În multe privinţe,
suntem foarte asemănători cu restul cetăţenilor europeni. În schimb, avem o
chestie care, într-adevăr, ne caracterizează: tot ce se referă la România -
economie naţională, şomaj, direcţia în care merge ţara, etc. – e considerat a
fi pe cel mai jos nivel din Europa. Suntem extraordinar de critici cu
noi-înşine. În al doilea rând, vedem Europa într-o lumină extrem de pozitivă.
Dar să vedeţi ce mult iubim SUA! 38% dintre noi cred că SUA merge excelent, pe
când restul Europei răspunde aşa doar în proporţie de 17%. Când vorbim despre
Europa şi constatăm că încrederea noastră a scăzută faţă de acum 10 ani,
înseamnă că am devenit mai realişti. Aş spune, de asemenea, că cea mai mare
parte a opiniilor noastre despre Europa ţin de lipsa de informare şi de mirajul
străinătăţii.
Bogdan Voicu, la rândul său
sociolog în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, are propria lui interpretare cu privire la diferenţa dintre media
europeană a ratei de încredere în instituţiile comunitare şi procentul acestei rate în România.
Interpretarea sa pleacă de la opţiunea ideologică. Iată explicaţia lui Bogdan
Voicu: Ştim că există o diferenţă fantastică între
ţările Europei de Vest şi cele ale Europei de Est în ceea ce priveşte
încrederea în UE. Accederea în UE a însemnat pentru cele din vest o reducere a
suveranităţii naţionale, o mutare a puterii de decizie către Bruxelles, în timp
ce în est, asta n-a contat. În est, apartenenţa la UE, la NATO sau prietenia cu
Statele Unite a reprezentat o garanţie minimă a independenţei şi a importanţei
statelor de acolo. Dacă ne uităm la exemplul polonez, constatăm că polonezii
aveau o încredere foarte ridicată în instituţiile UE în preajma aderării la UE.
Imediat după, încrederea începe să scadă pe măsură ce Polonia îşi dă seama că
statul lor nu e în nici un pericol şi că începe să joace un rol regional
important. România nu a ajuns încă în acel loc. De asemenea, conflictele
militare din apropierea graniţei te fac să te uiţi cu mai mult interes către
locul de unde poate veni apărarea. Aşa-mi explic eu faptul că avem în
continuare cea mai mare încredere în UE, chiar dacă suntem unul din cele mai
sărace state-membre.
Având o încredere atât de mare în instituţiile UE,
e de aşteptat ca opinia publică din România să se implice cât mai mult în
dezbaterile începute odată cu lansarea, de către Jean-Claude Juncker, a Cartei
Albei privind viitorul Europei.