Românii şi încrederea în sistemul medical

În România, consumul de medicamente, în special de antibiotice, este unul dintre cele mai crescute din UE

Ana-Maria Cononovici, 04.11.2015, 09:59

În România, consumul de
medicamente, în special de antibiotice, este unul dintre cele mai crescute din
UE. Un studiu realizat de Comisia Europeană cu aproximativ doi ani în urmă,
ilustra faptul că 70% dintre români cred că antibioticele ucid virusurile, faţă de 49% dintre europenii care
cred acelaşi lucru. Totodată, 55% dintre români cred că antibioticele sunt
eficiente în cazulgripei şi răcelii, spre deosebire
de 41%, în cazul celorlalţi cetăţeni europeni. Întrebaţi cum au
ajuns să ia antibiotice, 75% dintre români susţin că le-au achizitionat cu
ajutorul uneireţete medicale, în vreme ce 5
procente susţine că le-au fost administrate direct de un medic, iar 18% s-au
lăudat că le-au obţinutfără prescripţiede la medic, direct de la farmacie. Din totalul românilor care au luat
antibiotice în ultimul an, 40% sunt bărbaţi, iar 54% sunt femei. De asemenea,
44% dintre cei care au luat astfel de medicamente în ultimele luni au vârste cuprinse între 15
şi 24 de ani. Studiul a fost realizat pe 26.680 de subiecţi din Uniunea
Europeană, dintre care 1.053 de subiecţi din România.

Adesea,
românii îşi aleg singuri medicamentele sau după experienţa bunicii. Ne spune
cum s-a ajuns la acestă situaţie, Daniela Nicorici, medic specialist pediatru
cu competenţe în apifitoterapie: Automedicaţia la români a
devenit un fenomen, alimentat de lipsa de educaţie, uneori de posibilităţi
materiale limitate, alteori de lipsa de timp, de informaţiile furnizate de
internet, de eliberarea permisivă de către farmacii a medicamentelor, fără
reţetă.

Tot Daniela Nicorici ne-a amintit riscurile automedicaţiei: Riscurile sunt multiple. În primul rând există intoleranţe, există alergii,
există risc de supradozaj, există risc de subdozaj, ceea ce crează
posibilitatea germenilor de a căpăta rezistenţă. Scade imunitatea, în cazul
utilizării fără rost a antibioticelor. Există risc de intoxicaţii, chiar şi la
banalele vitamine, risc de obezitate ulterioară. Nici cu fitoterapicele nu este
mai uşor. Există unele care nu se administrează la copil sau la gravide. Sunt
asocieri de fitoterapice care nu se folosesc. Sfatul meu ar fi să consulte
medicul şi un sfat, pentru medic, ar fi să-şi acorde mai mult timp şi pentru
educaţia pacienţilor.

Tot aceeaşi derută poate fi observată şi în modul în care românii
îşi aleg medicul. Pentru înţelegerea aceasta am vorbit cu Ana-Maria Marian, director al unui centru medical
de second opinion din Bucureşti, care a evidenţiat şi importanţa solicitării
unei a doua păreri medicale specializate, în cazul în care nu eşti, ca pacient,
sigur de diagnosticul care ţi-a fost pus sau de tratamentul care ţi-a fost
indicat: Românii
sunt învăţaţi în continuare să caute pe Google atunci când au o problemă
medicală. A consulta doi sau trei medici care se află pe acelaşi palier de
competenţă sau a merge de la un specialist la un doctor de familie nu înseamnă
a cere second opinion. Second opinion înseamnă să mergi la un doctor cu o
competenţă specifică pe problema ta, recomandat de o instituţie specializată în
asta. Orice pacient se întreabă: Oare e corect diagnosticul meu?Oare beneficiez de cel
mai bun tratamen?

Zonele în care românii apelează clar la medic şi chiar şi la
o a doua părere medicală sunt cele critice, ne-a mai spus Ana-Maria Marian: În mod frecvent
solicitările sunt mai mari pe zonele sensibile, oncologie, neurologie,
neurochirurgie sau diverse alte probleme mai sensibile. Dar în general
serviciul de second opinion se adresează oricărui pacient care are un dubiu
sau un semn de întrebare asupra diagnosticului sau tratamentului. Apelează la
serviciile de second opinion şi are o
confirmare sau o alternativă mai bună la problema lui de sănătate. Pacienţii, încet, încet, învaţă că second opinion
este un drept pe care ei îl au şi ştiu cum să ceară din ce în ce mai mult
second opinion. Asta se vede în primul rând din numărul de pacienţi în creştere
de la lună la lună. Este foarte important că am reuşit să stabilim o reţea de
parteneriate cu medici de top din România, care oferă acest serviciu pentru
pacienţi.

Cu toate acestea, din ce în ce mai
mulţi români apelează la clinici din străinătate pentru rezolvarea problemelor
de sănătate. Pentru pacientul de rând, pentru care costurile unui tratament în
străinătate ar fi prohibite, au apărut clinici care au colaborări cu medici de
top din străinătate sau din ţară, am mai aflat de la Ana-Maria Marian: Am decis să extindem acest
proiect la nivelul României, pentru că şi aici există medici foarte buni şi să
dezvoltăm o reţea de medici de top din România şi la nivel internaţional, şi să
învăţăm pacienţii să apeleze şi să solicite serviciul de second opinion ca
fiind benefic pentru rezolvarea problemei medicale. Medicii din străinătate
sunt mult mai obişnuiţi cu ceea ce înseamnă procesul de second opinion. Noi
în permanenţă căutăm medici de top specializaţi în probleme de nişă, în aşa fel
încât atunci când avem o problemă medicală să putem recomanda pacientului cel
puţin două alternative. Şi de obicei îi oferim o alternativă din România şi una
internaţională. Ce e foarte frumos este că o parte din medicii străini vin în
Bucureşti pentru consultaţii şi chiar chirurgie, în cadrul programului de
visiting doctor. Asta înseamnă că medici pe diferite specialităţi vin de obicei
o dată pe lună şi dau consultaţii pentru pacienţii din România.

Dacă românii vor apela
tot mai mult la specialişti cunoscuţi din ţară sau la medici străini aceasta ar însemna practic o mai mare încredere în actul
medical şi, implicit, o scădere a
consumului de medicamente luate din proprie iniţiativă.