România părăsită

Termenul diaspora provine din sudarea a doi termeni grecești: dia (împrejur) și spora (a împrăștia).

Luiza Moldovan, 07.12.2022, 18:02

Termenul diaspora provine din sudarea a doi termeni grecești: dia (împrejur) și spora (a împrăștia). Termenul s-a generalizat pentru toate comunitățile care au ajuns să trăiască în afara granițelor țărilor de proveniență. În privința românilor, 2021 a fost anul celui mai mare exod din ultimii 30 de ani. Pe hârtie, sunt plecați din țară aproximativ 5,8 milioane de români, dar alte estimări înclină spre 9 milioane. Nu se poate stabili clar câți români sunt plecați în străinătate pentru că mulți nu au acte sau nu-și declară reședința. Dacă Italia e pe primul loc în preferințele pentru rezidență ale românilor, Spania și Germania sunt pe locurile imediat următoare. Mulţi alţi români sunt în Statele Unite, Marea Britanie, Portugalia, Franța, Olanda, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Pe grupe de vârstă, cei mai mulți au între 25 și 45 de ani. De ce acest exod? Ce se întâmplă cu cei care pleacă? Ce implicații are acest lucru pentru România? Am vorbit despre diaspora românească cu Claudiu Târziu, fost jurnalist, acum senator al Alianţei pentru Unirea Românilor, opoziţia parlamentară, Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni:

În mod evident, toți cei care pleacă din România să lucreze în străinătate o fac pentru un salariu mai bun și pentru condiții de viață mai bune. Românii sunt nemulțumiți de ce li se oferă în privința carierei lor și în privința posibilităților de dezvoltare personală și familială. Este absolut clar că România nu este capabilă să asigure locuri de muncă plătite la nivelul specializărilor de care ar avea nevoie și nu este capabilă să asigure locuri de muncă pentru cei care nu sunt califcați. Sunt câteva domenii unde lucrurile s-au mai reglat (și mă refer la construcții și la agricultură, dar și acestea dau înapoi în ultimul timp). În agricultură sunt încă mari probleme pentru că noi depindem de vremea de afară, de intemperii, de ce reușește Dumnezeu să ne dea și nu avem sisteme de irigații, nu avem capacitatea de a lucra pământul la cele mai înalte cote profesionale, din multe motive. De asemenea, în construcții suferim pentru că au crescut prețurile enorm la toate materialele de construcții (asta și de pe urma războiului din Ucraina, dar nu numai), au crescut prețurile de pe urma liberalizărilor prețurilor din energie și așa înregistrăm un recul și în aceste domenii unde lucrurile se mai stabilizaseră și unde se mai putea face profit și deci oferi salarii mai bune. De aceea pleacă românii, în mod special, pentru că nu pot fi plătiți la nivelul așteptărilor lor, aștepări legitime, aș spune eu, dar nu doar de asta, ci și din pricina condițiilor de viață generale din România. Mă refer de la siguranța personală pe străzi, până la birocrație și sistemul de educație și sistemul sanitar».

Ce le lipsește românilor plecați și ce face statul român să-i aducă înapoi? Claudiu Târziu:

«Ce le lipseşte românilor aflaaţi în străinătate? Ce le lipseşte mai mult? În primul rând le lipsesc familiile celor plecați din țară și în al doilea rând le lipsește o protecție oferită de către statul român, o protecție la care au dreptul, ca purtători ai cetățeniei române. Statul român nu are, din păcate, o strategie în privința românilor aflați temporar sau definitiv în afara granițelor, nu are o strategie, privitoare nici la românii din comunitățile istorice, nici la românii din exilul economic (așa-numita diasporă), nu are o strategie nici pentru a-i ajuta pe românii din străinătate care își doresc să revină în România să o poată face, nici pentru cei care vor să rămână în continuare în străinătate să-și poată păstra identitatea națională și să-și apere drepturile și libertățile lor acolo unde viețuiesc. Statul român pare că și-a luat mâna de pe acești români, de pe toți, sunt undeva la 6 milioane de români înregistrați oficiali ca fiind plecați din România și având domiciliul în strănătate sau reședința în străinătate, mai precis un milion de români cu domiciliul în străinătate și 5 milioane și ceva de români cu reședința în străinătate, dar probabil că fără înregistrări oficiale, fără acte legale sunt mult mai mulți, aşa cum spunea şi Secretarul de stat de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, peste 8 milioane. Ei bine, statul român nu pare interesat de acești români aflați în afara granițelor lui, nu le oferă decât paliative. Câteva programe culturale pe ici – pe colo, de valori insignifiante, câteva vizite oficiale ale unor demnitari, din când în când, și, în rest, absolut nimic. Românii aceia mai sunt căutați doar cu prilejul campaniilor electorale, atunci când partidele au nevoie de sprijinul lor electoral. Este ceva inadmisibil și trebuie să se schimbe obligatoriu și cât mai repede».

Exodul românilor înseamnă automat și exodul unor categorii profesionale înalt calificate, pe care acum suntem nevoiți să le importăm din alte state. Claudiu Târziu:

«Pentru a-i ajuta pe românii care vor să revină în țară sunt de luat nu doar câteva măsuri, ci pachete întregi de măsuri. Este nevoie de o adevărată strategie națională în acest sens, pentru că ea trebuie să vizeze toate aspectele vieții sociale, nu unul sau două. Nu-I putem aduce pe frații noștri aflați peste granițe înapoi în țară (dacă-și doresc să facă acest lucru) decât în condițiile în care noi asigurăm în România un climat propice unei vieți demne. Un climat propice pentru dezvoltarea personală a fiecăruia, pentru constituirea de noi familii, pentru nașterea și educarea de prunci în condiții optime. Deci avem de schimbat foarte multe lucruri în România și, de asemenea, avem de dezvoltat anumite programe care să le fie dedicate românilor de peste granițe, de care și noi avem nevoie. Nu doar ei au nevoie de noi, dacă vor să revină în România, ci și noi de ei».